Operatiunea "Corveta Multirol": Gabriel Leș e implicat intr-un caz de atingere a Sigurantei Nationale cu implicatii impotriva statului. MApN a fost penetrat de agenti de influenta din structuri ostile României

• Tweet

Continuam azi cu un nou episod din seria scaldalului legat de licitatia corvetelor, ceea ce noi am denumit "Operatiunea Corveta Multirol". In articolul de fata ajungem la implicatii uriase ale unor personaje pe langa ministrul Apararii Gabriel Leș si pe langa secretari de stat din MApN. Ceea ce prezentam in continuare aduce atingere Sigurantei Nationale si trebuie sa intre in vizorul organelor de ancheta, a serviciilor de informatii si pe agenda CSAT.

(S)Pionul Adrian Moraru

Sa derulam firul investigatiilor noastre de presa si sa incepem cu generalul Cătălin Adrian Moraru, fostul șef al Departamentului pentru Armamente (DA), din MApN, care a fost angajat săptămâna trecuta pe post de consilier personal al ministrului Gabriel Les. Asta, in ciuda faptului ca Moraru este cercetat de DNA. Procurorii militari anticoruptie au descins la Ministerul Apararii Nationale, in iulie 2018, ridicand nenumarate documente de la DA, in speta inscrisuri oficiale  care se refereau la proiectul de inzestrare a Armatei Romane cu celebrele transportoare blindate "Piranha 3". Iar dupa cum sustin surse apropiate anchetei aflate in curs de derulare, documentele vizate de aceste perchezitii ar fi tocmai  hartiile din birourile  generalul-maior ing. Catalin Adrian Moraru.

Ca atare, ministrul Leș are o mare problema, via Moraru, caci anchetatorii ar urma sa dea de urma mai multor acte de coruptie, cu atat mai mult cu cat si un alt dosar e deschis la MApN, tot legat de inzestrare si conexiuni la DA, anume, dosarul corvetelor multirol in care Parchetul Militar s-a autosesizat in privinta unor suspiciuni rezonabile pentru acte de coruptie in ceea ce priveste licitatia si, dupa cum Ziuanews a anuntat intr-un alt articol, ministrul Gabriel Les s-a antepronuntat fara drept in favoarea francezilor de la Naval Group.

Legaturile lui Moraru cu Naval Group

Dar hai sa mai dam cateva date conexe ca sa usuram munca procurorilor. La BDSA 2018, expoziție din mai 2018, Moraru fiind pensionar a stat tot timpul intre standurile Rheinmetall și Naval Group, spunând la toată lumea ca are contract de consultanta cu ambele firme. La vremea respectiva nu parea nimic anormal, el fiind eliberat din orice funcție publica. Dar acum, dupa numirea pe functie de consilier al lui Gabriel Leș, acest personaj cu legaturi clare cu cele doua firme cu interese de miliarde de euro pentru contracte cu MApN - dar și cu dosar la DNA -, nu mai e intr-o, postura neutra, privata. In mod normal, el nici nu ar avea ce sa mai caute ca si consilier al ministrului Les. Si cu atat mai mult cu cat Les a tot sustinut ca francezii de la Naval Group ar trebui sa primeasca acest contract cu corvetele. Nu cumva tocmai Moraru e cel care il indeamna pe Les ce sa faca si ce sa spuna? Caci asta a facut ditamai ministrul Apararii in interviul pentru Defence Romania, ceea ce am descris in articolul nostru anterior.

Cel mai probabil, Leș e un fel de marioneta a Naval Group, iar Moraru i-a fost impus de companiile amintite pentru a urmări de aproape procesele de atribuire și pentru a-l manipula pe unul din cei mai importanti decidenti in procesul licitatiei. Iar Leș joaca dupa cum i se canta, impotriva intereselor Romaniei, pentru ca o licitatie trucata prin acte de coruptie cu o firma care e implicata si in alte cazuri de coruptie internationale, cu conexiuni la un dosar de omor - vezi afacerea submarinelor din Malayesia - nu poate fi decat in dauna statului român iar CSAT ar trebui sa se sesizeze si sa ia masuri indiferent cu ce sop, fie el si unul politic, sau geostrategic. La fel cum si serviciile de informatii ar trebui sa se sesizeze despre aceast joc de interese deosebit de periculos pentru tara, care implica un ministru al Apararii asupra caruia exista cel putin suspiciuni ca e asociat si manipulat de forte ostile.

Filiera DIP: Conexiunea Nicoletti

Alt personaj ciudat care graviteaza în jurul ministrului Gabriel Leș este Massimiliano Nicoletti, fiul vitreg al Dan Ioan Popescu, unul dintre cei mai corupti membri ai conducerii României, cu numeroase fapte anchetate de parchul anticoruptie, cunoscut fiind de pilda momentul cand nu putea sa justifice milioane de dolari din conturi si care s-a refugiat in Italia pentru a disparea din colimatorul organelor de ancheta. Surse din minister ne spun ca în ultimele luni acest Nicoletti a umblat aproape zilnic pe la MApN, "facand naveta" intre biroull ministrului și cel al secretarului de stat Niculae Nasta, persona despre care vom aprofunda în următoarele articole. Se știe clar ca Nicoletti este oficial agentul pentru România al firmei franceze Thales, o companie care este direct implicata în procedura corvetelor și care, mai mult, deține 35% din firma Naval Group. Aceleași surse ne informeaza ca relația intre Nicoletti, secretarul de stat Nasta și miinistrul Leș este una mult mai "adanca". Leș si Nasta il "sponsorizeaza" pe Nicoletti în mai multe situatii si cazur. Firma Thales care este reprezentata Nicoletti, care detine 35% din acțiuni al firmei Naval Group - acesta fiind, la randul ei, asociata cu Șantierul Naval Constanta -, este o societate foarte controversata, implicata în foarte multe cazuri de corupție și de practici frauduloase.

Michel Josserand, fostul șef al THEC, o filială a lui Thales, și Dominique Monleau, din aceeasi companie, au afirmat că Thales are un fond centralizat, pe care îl folosește pentru a mitui oficialii din afacerile pe care le gestioneaza in toata lumea. Thales, ca si subsidiara sa Thomson-CSF, au fost implicate in marele scandal al fregatelor La Fayette class in Taiwan. In aceasta operatiune, dupa declansarea scandalului s-a aflat de folosirea acelui fond centralizat pentru acte de coruptie.

Penetrarea MApN si tacerea serviciilor militare

Este din ce in ce mai clar ca francezii au oameni infiltrați în interiorul MApN. Primii care au dezvăluit ofertele de preturi la licitația pentru corvetele multirol au fost ziarele din Franța împreuna cu presa din România. Dezvaluiri care arata caracterul penal al intregii afaceri, considerând ca procedura a fost una clasificata și nu s-a permis accesul la documente. Doar personalul cu avize de securitate ORNISS. Faptul ca a doua zi după deschiderea ofertelor au apărut în presa franceza informațiile clasificate (care precizam ca nici astăzi după aproape patru luni nu au fost comunicate oficial firmelor participante) este un element care indica ca persoane în interiorul comisiei de evaluare au furnizat aceste informați, contravenind oricarui principiu de confidențialitate. Asta ne face sa presupunem ca si alte informații s-au mai scurs pe parcursul derulării procedurii, de pilda ca francezii sa afle care este pretul cel mai mic, in jurul carei valori se presupune ca va fi oferta castigatoare.

Cum am mai spus, este clar ca parchetul trebuie sa se autosesizeze și sa deschidă un dosar cu cercetările de rigoare, la fel cum serviciile secrete care apara siguranta nationala trebuie sa afle cum a fost posibila aceasta scurgere masiva de informatii.

Leș ar trebui sa devoaleze filiera sau sa-si dea demisia!

Fireste, și Gabriel Leș insusi ar trebui sa își pună acesta problema, în loc sa vorbeasca în presa și sa confirme informațiile. El ar trebui, daca e de buna credinta in realitate, sa sesizeze organele de ancheta și sa anuleze imediat procedura pentru ca nu este exclus ca inclusiv preturile sa fie fost modificate, ori manipulate. Nici actualul secretar de stat al Departamentului pentru Armamente, Andrei Ignat, nu este fără vina, caci în loc sa se preocupe de a-și pune un consilier personal in persoana lui Claudiu Cucu pe post de director general al companiei Romarm - Cucu fiind fără nicio experiența în domeniu și capacitățile lui de a gestiona structura sunt foarte dubioase -, dar vom analiza cazul lui in curand. Asadar, Andrei Ignat ar fi trebut sa sesizeze și el organele abilitate, imediat după apariția acestor informații în presa. Este evident, insa, ca i-a lipsit curajul, sau a fost mai mult preocupat de propriile interese din industria de armament.  

Ministrului Gabriel Les, sa ne aducem aminte era secretar de stat cand Guvernul Ciolos a dat o HG care a atribuit corvetele la firma olandeza Damien, prin incredintare directa, fara licitatie, care ordonanta a fost ulterior anulata dupa ce primise aprobarea tacita a Parlamentului. Acum, Gabriel Leș este in postura de ministru al Apararii si prin faptul ca nu sesizeaza organele de ancheta si ca se antepronunta pentru francezii de la Naval Group este mai rau decat o atribuire directa prin ceea ce face, total ilegal. Leș a gresit total in cum si-a ales personajele din jurul lui, asta daca a gresit si nu afacut-o deliberat.

A ratat momentul prielnic, ca si in privinta generalului Ciuca, de pilda. Generalul Ciuca și ministrul Les au ceva în comun, ei ar trebui sa își dea demisia de onoare. Generalul pentru demonstra ca nu se pretează la jocurile politice care ar putea sa-i fie o pata neagra pe cariera, pe pe CV-ul lui de invidiat, și ministrului pentru a lasă locul cuiva care poate in fine sa conducă ministerul Apărării în modul care merita sa fie condus, în niciun caz acest mod nu este cel de a declara public ca România nu deține nici măcar capacitate minima de apărare, asa cum a declarat ministru Les la Realitatea TV. "Daca Romania ar fi atacata nu ar putea sa se apere prea mult", a afirmat ministrul Gabriel Les. El a mai spus in declaratia sa ca "tara nu atinge nici macar un nivel minim de capabilitati." Ministrul a mai precizat ca "avem noroc cu partenerii NATO". Dupa declaratiile televizate ale lui Leș, rusii ne multumesc pentru informatiile pe care le-am dat - probabil ca se si prapadesc de ras de atata incompetenta - in vreme ce reprezentantii reali ai Armatei si serviciile romane de informatii se iau cu mainile de cap.

Ministrul ar trebui sa tina minte când Mihai Fifor a fost ținut "de fazan" lângă Liviu Dragnea în timpul declarațiilor de presa. Probabil, fără o demisie veritabila, următorul "fazan împuscat" va fi chiar el, Gabriel Leș.

E-mailul de la Marina Militara il contrazice pe Leș

Prezentam in cele ce urmeaza un mail primit de la Marina Militara ca răspuns la o întrebare referitor la procedura de achiziție a corvetelor multirol, in care raspuns se arata ca MM deține capacitatea necesara pentru a asigura granițele maritime, in ciuda celor declarate de ministrul Leș:

From: Fortele Navale Romane

Date: vin., 25 ian. 2019, 14:49

 Conducerea Statului Major al Forțelor Navale a analizat întrebările dumneavoastră și vă transmitem următoarele:

 Obiectivul principal vizat de Ministerul Apărării Naționale în implementarea programelor esențiale de înzestrare cu nave de luptă noi a Forțelor Navale, precum și programele de modernizare a unor nave aflate deja în dotare îl reprezintă creșterea capacității operaționale a Marinei Militare, atât în misiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, fapt care ar contribui în mod direct la consolidarea statutului României de furnizor de securitate la granița estică a NATO și UE.

Referitor la stadiul procedurii specifice de achiziție a corvetelor multifuncționale, vă informăm că vineri, 11 ianuarie 2019, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională", a prezentat ministrului apărării

naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect.

Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea

ce priveşte Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională".

Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa S.A., ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa S.A.", solicită „anularea în tot a HG nr. 48 / 2018", act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate.

Conform graficului prevăzut de HG nr. 48 / 2018, livrarea corvetelor este prevăzută în termen de 3 ani de la semnarea contractului pentru prima navă şi livrarea grupării de 4 nave în termen de maximum 7 ani de la semnarea contractului.

De asemenea, vă facem cunoscut faptul că Forțele Navale Române dețin capabilitățile necesare pentru a asigura securitatea la granițele maritime si fluviale ale României, iar activitățile de instruire, executate pe mare si pe Dunăre de către marinarii militari romani împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică, se desfășoară în baza unor scenarii complexe, pentru a fi îndeplinite obiectivele Strategiei Naționale de Apărare.

Contractul de achiziție a corvetelor se derulează prin Departamentul pentru Armamente, Forțele Navale neavând nicio implicare asupra stabilirii termenelor de livrare și neputând influența acest lucru.

Totodată, vă putem spune că specialiștii din Forțele Navale, împreună cu colegii din Departamentul pentru Armamente, au pregătit documentația tehnică pentru Programul major de înzestrare cu submarine, în conformitate cu Proiectul de modernizare a Armatei României în perioada 2018-2028.

DREPTUL LA REPLICA

Stimaţi Domni,
Subsemnatul, Cătălin-Adrian Moraru,

AVÂND ÎN VEDERE URMĂTOARELE:
a) La data de 01.04.2019, pe site-ul Ziua News a fost publicat articolul cu titlul "Operatiunea "Corveta Multirol": Gabriel Leș e implicat intr-un caz de atingere a Sigurantei Nationale cu implicatii impotriva statului. MApN a fost penetrat de agenti de influenta din structuri ostile României".
b) Articolul este redactat într-o notă denigratoare, prezintă informaţii false despre subsemnatul si are ca efect dezinformarea opiniei publice, aducând prejudicii grave de imagine subsemnatului;
c) Articolul conţine informaţia falsa ca subsemnatul "a fost angajat săptămâna trecuta pe post de consilier personal al ministrului Gabriel Les".
în temeiul art. 72, 73, 253 Cod Civil, art. 30 (6), 31 (4) Constituţia României şi art. 8 CEDO,
formulez prezenta
CERERE
Prin care:
(i) vă aduc la cunoştinţă că nu am fost niciodată angajat pe postul de consilier personal al ministrului Gabriel Leş, dupa cum reiese din adresa nr. M 1019 din data de 11.04.2019 emisa de Ministerul Apararii Nationale, şi implicit, toate afirmaţiile derivate din această informaţie falsă sunt lipsite de fundament, fiind simple supoziţii şi defăimări şi sunt de natură să cauzeze un prejudiciu grav, moral şi de imagine subsemnatului, şi prin care,
(ii) în calitate de persoană căreia i s-a adus un prejudiciu moral şi de imagine prin articolul publicat de ziarul dumneavoastră, vă solicit să publicaţi un alt articol prin care să dezminţiţi informaţia pe care v-am indicat-o mai sus ca fiind falsa.
Lipsa calitatii de consilier personal este dovedita prin adresa prin care Ministerul Apararii Nationale confirma ca subsemnatul nu am si nu am avut calitatea de consilier personal al ministrului apărării naționale, in cabinetul demnitarului din subordinea ministrului apărării naționale, organizat potrivit OG nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului, precum si ca nu exista raporturi juridice de munca intre Ministerul Apărării Naționale si subsemnatul.
Lipsa calitatii de consilier, precum si a oricaror alte raporturi de munca cu Ministerul Apararii Nationale lasa fara fundament restul informatiilor cu privire la subsemnatul cuprinse in cadrul articolului publicat de dvs., acestea fiind simple afirmatii nedovedite in fapt.
În primul rând, art. 72 Cod Civil protejează dreptul la demnitate, iar art. 73 Cod Civil protejează dreptul la propria imagine.
Art. 253 din Cod Civil prevede că persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate prin exercitarea dreptului la liberă exprimare poate cere oricând instanţei (i) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă şi / sau (ii) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
În plus, în baza art. 253 Cod Civil, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.
În al doilea rând, subliniem că art. 30 (6) din Constituţie prevede că, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
Mai mult, art. 31 alin. (4) din Constituția României prevede că mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
În al treilea rând, jurisprudenţa CEDO este constantă în a stabili că, dreptul la liberă opinie şi exprimare trebuie exercitat , ca orice alt drept, în limitele sale fireşti, fără a prejudicia drepturile şi interesele legitime ale altor persoane.
Astfel, pe de o parte, art. 10 CEDO protejează libertatea de exprimare, concretizată şi în dreptul de a publica articole de presă despre subiecte de interes public, iar pe de altă parte, art. 8 CEDO protejează dreptul la viaţă privată, concretizată şi în dreptul la propria imagine şi la protejarea reputaţie şi onoare.
Informaţiile prezentate în articolul publicat de ziarul dumneavoastră sunt lipsite de orice temei factual, fiind vorba de judecăţi de valoare care nu sunt bazate pe fapte adevărate. Astfel cum a reţinut CEDO, "chiar şi o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este totalmente lipsită de o bază factuală" (a se vedea în acest sens, cauze precum, Cumpănă şi Mazăre împotriva României şi Jerusalem împotriva Austriei).
În aceste condiţii, în cazul în care ziarul dumneavoastră nu va publica un articol care să dezmintă informaţiile false referitoare la subsemnatul, îmi rezerv dreptul de a introduce o cerere în justiţie pentru a îmi proteja dreptul la demnitate, reputaţie şi onoare şi dreptul la propria imagine.
În speranţa că veţi da curs solicitărilor mele, evitând astfel angajarea dvs. într-o serie de demersuri legale care vor genera atât costuri suplimentare în sarcina dvs., cât, şi un ecou negativ asupra publicaţiei dvs., rămân disponibil pentru comunicări faţă de cele de mai sus.
În drept, prezenta notificare este întemeiată pe prevederile art. 72, 73, 253 Cod Civil, art. 30 (6), 31 (4) Constituţia României şi art. 8 CEDO.
In dovedirea celor de mai sus, anexez prezentei adresa nr. M 1019 din data de 11.04.2019 emisa de Ministerul Apararii Nationale.

Cu deosebită considerație,
Cătălin-Adrian Moraru