Operatiunea "Corveta Multirol": Ministrul Apararii se antepronunta fara drept in favorarea Clanului Bosinceanu - Naval Group si Thales, deja acuzati in cazuri de coruptie si conexiune la un dosar de omor!

• Tweet

Scandalul Corvetelor este departe de a se fi incheiat. Chiar daca pe procedura operatiunea este suspendata, iar juridica este blocata de MApN, personajele din dedesubturile acestei afaceri isi continua jocurile oculte. Jocuri de interese care sunt atat pe plan intern, cat si international si tin si de zona politicului din Romania, dar si de interesele geostrategice ale partenerilor NATO, fara a mai vorbi si de manevrele rusesti in coasta Uniunii Europene.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a dat de înțeles, in urma cu doua zile, intr-un interviu că Naval Group, in asociere cu Santierul Naval Constanta (SNC) - controlat de controversatul Gheorghe Bosinceanu - ar fi câștigat licitația privind achiziționarea celor patru corvete. Într-un interviu pentru Defense România, Leș a vorbit despre decizia ce urmează să fie luată de către procurorii militari în ceea ce privește deschiderea unui dosar penal în acest caz. "A fost o procedură care s-a derulat anul trecut. S-a finalizat, dar cu câteva aspecte pe care aș vrea să le precizez, de exemplu o sesizare a secretatului de stat de la Departamentul pentru Armamente, pentru anumite chestiuni cu iz penal, cu o contestare în contencios administrativ a HG care reglementa întreaga procedură, motiv pentru care nu am reuşit să luăm o decizie până acum pe aceste corvete, pentru că-ți puneai întrebarea logic: dacă apare ceva penal și, doi, dacă o instanță de judecată vine și-ți anulează Hotărârea de Guvern care reglementează tocmai procedura în sine." Ministrul Apărării speră ca licitația să fie doar "suspendată", chiar dacă procurorul militar poate ține dosarul corvetelor chiar și trei ani. "În funcție de decizia care se va lua la Departamentul pentru Armament, să vină cu o propunere de decizie cât mai repede".

Un dosar de omor deosebit de grav cu conexiuni la Naval Group

Grav este in aceasta situatie ca asupra lui Naval Group (una din firmele participante la licitatia din Romania, alaturi de Damen Schelde Naval Shipbuilding BV și Fincantieri SpA) si planeaza suspicinea de coruptie. Mai precis, "distribuirea" unor "comisioane" catre conducerea de stat a Malayesiei intr-o afacere legata de doua submarine Scorpene. Adica, suspiciuni rezonabile de șpagă. Si in urma acestei mite la nivel de stat a rezultat un omor, din cate investigheaza procurorii, victima fiind "inlaturata" pentru ca si-a cerut partea sa din comision. Ancheta a ajuns sa fie una internationala dupa ce un ziarist de la Liberation (Franta) a facut acuzatii de omor deosebit de grav, cu conexiuni solide la Naval Group, devoalând acte de mare coruptie. Tot jurnalistul care a descifrat acest puzzle a chestionat si cazul unuia dintre avocatii Naval Group din acest dosar, care s-a sinucis in condistii suspecte, ajungand la concluzia ca ar putea fi vorba, in realitate, despre un al doilea omor in acest dosar international.

Fireste ca in aceasta situatie se poate pune intrebarea si cat de corecta este din acest punct de vedere licitatia organizata in Romania in privinta corvetelor. Mai ales ca implicatiile politice, ca si actorii politici cu functii importante sunt prinsi in acest joc de "uite corveta/ nu e corveta", cu amanari peste amanari in privinta desemnarii castigatorului, cu ale cauze conexe in instante care blocheaza procedura, dar si cu faptul ca intre puterea politica si conducerea Armatei exista divergente majore. In plus, MapN a fost cel care a sesizat organele de ancheta in privinta unor suspiciuni de nereguli in derularea licitatiei corvetelor multirol. Ca atare, daca s-a intamplat cel putin o data - vezi acest caz al submarinelor - de ce nu ar putea fi vorba de acelasi scenariu si in România, cu acelasi Naval Group pe post de castigator dubios, anexat la un clan condus de Gheorghe Bosinceanu, la randul lui contestat de presa pentru fapte legate de mare coruptie, cu atat mai mult referitor la cum a pus mâna pe Santierul Naval Constanta (ascociat cu Naval Group in aceasta licitatie a corvetelor).

Cazul Scorpene din Malayesia

In august 2017, un consilier al fostului premier al Malayeziei, Najib Razak, a fost pus sub acuzare de autoritatile franceze in dosarul privind livrarea a doua submarine Scorpene. Acuzatul, Razak Baginda, a negat orice legatura cu vreo actiune de coruptie in privinta tranzactiei intre ministerul Apararii din Malayesia si firma Naval Group (fosta DCN Shipyard). In iunie 2002, guvernul Malayesiei semneaza un contract de un miliard de euro cu firma Armaris (care intre timp a devenit DCNS, iar mai apoi Naval) and si santierul spaniol Izar (acum denumit Navantia) pentru livrarea de doua submarine performante SSK Scorpenes. Comisioanale in acest caz se ridica la suma de 114 de milioane de euro, dupa cum a dezvaluit presa si mai apoi si in rechizitoriul procurorilor. In ancheta apare si faptul ca o femeie, translator in afacere pentru parti, Altantuya Shaariibuu, a fost rapita printr-o actiune de tip mafiot si gasita mai apoi asasinata. Se pare ca aceasta ar fi fost omorata, la ordinul lui Abdul Razak Baginda, dupa ce si-a cerut "partea" la unele comisioane, in valoare de 500.000 de euro. La fel de ciudat este ca in acest caz de lunga durata, unul dintre avocatii Naval Group, Olivier Metzner, se sinucide in conditii deosebit de suspecte in martie 2013. Detaliile intregului caz pot fi citite in presa internationala.

Acuzatii ca Dragnea trucheaza licitatia pentru olandezi

La sfârşitul anului trecut, Liviu Dragnea a acuzat că în presa din Franţa au apărut articole referitoare la România al căror scop ar fi acela de a "pune presiune pe Ministerul Apărării" pentru ca acesta să aloce unei companii franceze contractul pentru construirea corvetelor. Tot atunci, Traian Băsescu - amicul de matrapazlacuri al clanului Bosinceanu - l-a acuzat pe Dragnea ca trucheaza licitatia pentru interesele olandezilor, cand, de fapt, afacerea ar trebui sa fie data francezilor.  Între timp, Naval Group, care se recomanda cu o reclama exagerata ca fiind lider european în construcția de nave militare, și Șantierul Naval Constanța anunțau ca s-au asociat și că propun corvetele din clasa Gowind 2500 pentru dotarea Forţelor Navale Române. Naval Group este din puct de vedere politic in interesele lui Gheorghe Bosinceanu, un apropiat , spuneam, al lui Traian Băsescu si al camarillei acestuia. Mai jos, in acest articol, spunem si cum a pus mana Gheorghe Bosinceanu pe Santierul Naval Constanta, caruia i-a asigurat un mamagement defectuos.

Chestiunea "mentenantei autohtone"

Mai exista o problema, anume Centrul de Mentenanță stipulat în proiect ca fiind obligatoriu autohton. Dacă grupul olandez Damen, singurul deținător de șantier unde statul este majoritar, nu va câștiga licitația, obligația autohtonă nu poate fi aplicată. Din acest punct de vedere, Gheorghe Bosinceanu trage sforile ca si asocierea lui detine Santierul Naval Constanta, care poate asigura mentenanta, numai ca statul roman nu are majoritate in SNC, ca urmare ar dori ca aceasta clauza sa pice, motivand ca "autohton" poate fi si faptul ca "Șantierul Naval Constanța este unul dintre cele mai mari șantiere de construcții, reparații si conversii de nave din Europa, ocupând o suprafață de aproximativ 800.000 mp", fiind "ca si romanesc". Președintele Consiliului de Administrația al SNC este Dumitrița Bosinceanu, soția omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu. În primul semestru din anul 2018, SNC a înregistrat o cifră de afaceri de 40,4 milioane lei. Toată suma a provenit din reprații de nave, niciun leu din construcția de nave noi. Șantierul are ca acționar principal pe Resource International SA, un off shore cu sediul în localitatatea Majuro, din Insulele Marshall. Acesta deține 94,7986% din acțiuni. Scriam mai devreme ca familia Bosinceanu are toate interesele ca procedura de licitatie sa fie reluata cat mai rapid, ca sa evite alte chestiuni financiare presante.

Basescu sare sa-l scoata la mal pe Bosinceanu

Vorbeam de interesele lui Bosinceanu legate de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Acesta din urma a făcut, la randul lui, acuzații de o gravitate extremă referitoare la licitația pentru cele patru corvete pe care România vrea să le cumpere. A spus că Liviu Dragnea vrea să trucheze licitația pentru a fi câștigată de o firmă olandeză. Basescu a spus că modernizarea putea fi atribuită direct unei firme franceze, care este asociată cu Șantierul Naval Constanța, a prietenului Bosinceanu. Contractul este o mană cerească pentru orice șantier l-ar câștiga, pe o piață dificilă. Iată ce scria în raportul anual al SNC din 2017: "Contextul actual al pieţei de construcţii nave este deosebit de dificil, în condiţiile în care în activitatea de shipping aproape toate segmentele de piaţă se confruntă cu reduceri semnificative ale volumelor de marfă transportate, precum şi cu o scădere accentuată a navlurilor. În acest sens, societatea nu a luat în calcul semnarea unor contracte de nave noi decât în situaţia în care se identifică proiecte care să garanteze realizarea unui profit." Cu alte cuvinte, fara acest contract, pe Bosinceanu il paste falimentul!

Cine e Bosinceanu si cum a pus mana pe SNC

Pana sa ajunga sub aripa lui Traian Basescu, Gheorghe Bosinceanu a trecut si pe la PSD, de unde a demisionat cu scandal. Banii i-a facut de cele mai multe ori din afaceri cu statul, extrem de profitabile pentru el si putin profitabile pentru stat. Sa vedem insa cum a pus mana pe Santierul Naval Constanta, cel care s-a asociat in licitatia corvetelor multirol cu Naval Group din Franta. Ce l-ar recomanda pe Bosinceanu in afacerea corvetelor? Calitatea sa de manager este una mai mult decat discutabila. Din momentul privatizării până în prezent, Șantierul Naval Constanța a raportat, în total, pierderi de peste 100 de milioane lei.

În 2002, o firmă înregistrată în această insula Marshall cumpăra unul dintre cele mai importante obiective industriale ale României: Șantierul Naval Constanța. Firma era controlată de un fost comandant de navă, care avea să devină și să rămână, prin această tranzacție, unul din cei mai bogați români: Gheorghe Bosânceanu, un sucevean de origine, stabilit în Constanța din 1975. In 2002, Bosinceanu era un membru PSD de frunte. Contractul de privatizare se semna pe 12 aprilie. A devenit așadar proprietarul a 744.000 de metri pătrați din Portul Constanța, la care s-au adăugat utilaje, hale, cladiri, docuri, chiar și o parte din Marea Neagră. Valoarea totală a tranzacției a fost de 17.420.000 USD, din care aproximativ 1.300.000 USD a reprezentat prețul ce urma a fi plătit pentru acțiunile rezultate din conversia în acțiuni a datoriilor societății către creditorii bugetari. Din datoriile totale de 62 milioane de dolari, cumpărătorul și-a asumat 42 milioane de dolari. Dar, surpriza a apărut cu puțin timp înainte de acest moment, când statul român a anunțat că este dispus să șteargă o parte din datoriile istorice. Actul normativ care vizează privatizarea SNC a apărut în Monitorul Oficial din 31 august 2002, în plină vacanță parlamentară.

O poveste de insucces

După privatizare, Resource International SA deținea 85,7712% din acțiuni, restul fiind împărțite între SIF Moldova, SIF Transilvania, AJOFM Constanța, Consiliul Local Constanța, AVAS, DGFP Constanța, SC Termoelectrica București, RAJA Constanța, APMP și alți acționari. O adunare destul de pestriță, trebuie să recunoașteți. S-a ajuns la aceasta pentru că, după privatizare, SNC a început un proces de conversie a creditelor pe care le înregistra. Pe cale de consecință, a majorat capitalul social cu circa 75 miliarde lei vechi, operațiune însoțită de emiterea a trei milioane de acțiuni cu valoarea nominală de 25.000 de lei vechi. Așa au ajuns o parte din entitățile de mai sus, care aveau de recuperat bani de la SNC, să primească în schimb acțiuni. Interesant, Consiliul Local Constanța deținea 1,44% din acțiuni, adică un număr de 644.412, ceea ce înseamnă, la valoarea nominală de 25.000 de lei, peste 16,1 miliarde lei vechi. Evident, în loc de bani, consiliul local, în speță constănțenii, au primit acțiuni.

La bursă, în ianuarie 2004, acțiunile SNC erau cotate la 18.500 lei vechi. Adrian Năstase propune conversia în acțiuni a creanțelor bugetare, inclusiv a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, fondurilor speciale și veniturilor bugetare, calculate până la data privatizării. Creanțele, cum spuneam, sunt transformate în acțiuni, TVA aferentă conversiilor se anulează, mandatarii renunță la orice litigii. Mai mult, Năstase propune ca „mandatarea APAPS de a prelua toate acțiunile astfel rezultate din conversii și de a le vinde investitorului la prețul de acțiune stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, semnat la data de 12 aprilie 2002, cu plata prețului în rate, prin act adițional la acest contract". Prețul de vânzare este 1.600 de lei pe acțiune, mult sub cel nominal, de 25.000 de lei. O parte importantă a privatizării au fost datoriile societății. În anul 2003, bilanțul financiar-contabil al SNC evidenția datorii totale de 84.312.874 lei. În anul 2016, bilanțul indică datorii totale de 188.545.030 lei. Datoriile sunt mai mari decât cifra de afaceri realizată în anul 2016, respectiv 162.494.260 lei.

Armatorul Bosinceanu si Biruinta lui Basescu

In 2011, Gheorghe Bosinceanu explica presei cum a facut bani: "Navrom a încercat atunci privatizarea navelor rămase - multe dintre ele erau deja imobilizate în porturile lumii, fie datorită faptului că necesitau reparaţii mult prea costisitoare, fie pentru că au fost arestate în urma datoriilor acumulate - şi a format cinci grupuri de marinari şi oameni din conducerea companiei care au preluat operarea a mai puţin de o sută de nave, cele care mai erau funcţionale."
Liderul unuia din cele cinci grupuri a fost Gheorghe Bosinceanu, care a preluat opt vapoare. În anii 1994-1995 obține un credit de 32 de milioane de dolari de la defuncta Bancorex și de la Credit Agricole Lyonnais. Cu banii își pune la punct flota și devine un mic armator. Apoi, Bosânceanu și-a extins afacerile în domeniul turismului și în mass-media. A fost patronul echipei de fotbal FC Farul, ocazie cu care a fost de acord ca stadionul Gheorghe Hagi să-și schimbe denumirea, la sugestia microbiștilor. Interesant este că una din firmele sale a garantat un împrumut și a girat cu unul dintre jucători, George Curcă. Astazi, Gheorghe Bosinceanu nici nu mai locuiește în Constanța, domiciliul său oficial fiind în Cipru.

Șantierul Naval Constanța a fost un loc de pelerinaj pentru politicienii români. La lansările de nave care au avut loc aici au trecut majoritatea președinților și premierilor din România, dar și mai mulți miniștri. Încununarea acestor relații politice a venit în anul 2012, când președintele Traian Băsescu a conferit șantierului Ordinul "Meritul Industrial şi Comercial" în grad de Mare Ofiţer Şantierului Naval din Constanţa, „pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea economică şi creşterea prestigiului României în domeniul construcţiei, întreţinerii și exportului de nave". De altfel, pe cei doi comandați de navă, Băsescu și Bosinceanu, îi leagă o relație mai veche de prietenie, dar și nava „Biruința", petrolierul pe care l-a comandat Traian Băsescu. Nava a fost construită în Şantierul Naval Constanţa, fiind finalizată în octombrie 1984. La 34 de ani, Traian Băsescu devenea comandantul său. „Biruința" a ajuns în grupul controlat de Gheorghe Bosinceanu, care i-a schimbat numele în Histria Crown, în anul 2001, şi a navigat sub pavilion străin. Nava "Biruinta" a fost folosita conform surselor militare latrafic de armament, pe vremea regimului comunist.

In urmatorul articol vom vorbi despre multe alte cazuri de coruptie despre care au fost acuzate firmele din Franta Naval Group si Thales si vom dezvalui care sunt oamenii din spatele acestor firme si care sunt conexiunile cu ministrul Gabriel Les si secretari de stat ai Apararii.