Viceconsul al SUA la București scos basma curată după ce a călcat o femeie pe trecerea de pietoni. Procuror: "Fapta nu e prevăzută de legea penală"

• Tweet

După o anchetă discretă, care a durat doar patru luni și s-a încheiat cu o clasare, procurorii au pus cruce dosarului în care un viceconsul american la București era cercetat penal pentru că a lovit o femeie pe o trecere de pietoni din zona Pipera. În final, anchetatorii au ajuns la concluzia că "fapta nu este prevăzută de legea penală".

Accidentul s-a petrecut pe 25 ianuarie 2022, în județul Ilfov. Media a relatat că o femeie care traversa regulamentar printr-o zonă marcată ca trecere de pietoni a ajuns la spital în stare conștientă.

"La data de 25 ianuarie a.c., în jurul orei 16:20, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov a fost sesizat cu privire la producerea unui accident rutier, pe bulevardul Pipera din Voluntari, soldat cu rănirea unui pieton. La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii orașului Voluntari și ai Serviciului Rutier Ilfov, pentru efectuarea cercetărilor.

De asemenea, la locul producerii accidentului s-a deplasat un echipaj medical, care a transportat victima, respectiv o femeie, în vârstă de 42 de ani, la o unitate spitalicească, pentru acordarea de îngrijiri medicale. Conducătorul auto, respectiv o femeie, de 32 de ani, a fost testată cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.

În prezent, polițiștii Serviciului Rutier Ilfov efectuează cercetări, pentru stabilirea situației de fapt și de drept și luarea măsurilor legale care se impun", anunța IPJ Ilfov, într-un comunicat de presă.

Potrivit TVR, accidentul a fost unul grav, și s-ar fi produs datorită faptului că diplomatul american conducea mașina pe banda a doua, fără a avea viteză și nu a observat victima, care a fost lovită cu oglinda. Ambasada SUA la București a confirmat că vehiculul a fost condus de un angajat al instituției, însă a refuzat să facă alte comentarii.

Viceconsulul a refuzat să dea declarații, invocând protocoale interne, iar dosarul a fost preluat inițial de Parchetul Ilfov, care a înaintat cazul către un parchet superior, dat fiind că era vorba de o persoană cu statut de diplomat. De asemenea, identitatea oficialului american nu a fost niciodată făcută publică.

Timp de mai bine de doi ani și jumătate, nu s-a mai știut nimic despre accidentul din Pipera. Pe 14 septembrie 2023, procurorul general al României, Alex Florența, a răspuns unei interpelări parlamentare pe care deputatul independent Dumitru Focșa a făcut-o pe această temă.

Potrivit procurorului general, dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, și a fost clasat în mai 2022.

"La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost identificat dosarul nr 74/P/2022, privindu-l pe ...., viceconsul în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Prin ordonanța nr 74/P/2022 din 31.05.2022, în temeiul dispozițiilor art 312 alin (1) lit. a) și art 315 alin. (1) lit b) din Codul de procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei privind accidentul rutier din 25.01.2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art 196 alin (2) și (3) din Codul Penal.

Așa cum rezultă din temeiul soluției, fapta nu este prevăzută de legea penală, astfel că nu s-a impus transferul procedurii penale", se arată în răspunsul procurorului general.

Alex Florența a mai specificat că diplomații altor țări se bucură de "privilegii și imunități care au ca scop asigurarea îndeplinirii eficiente a funcțiilor deținute", România fiind semnatar al Convenției de la Viena.

Tot anul trecut, un ofițer american de la Baza Militară Deveselu a fost acuzat că a bătut un chelner din Caracal, însă cazul a fost clasat printr-o ordonanță a Tribunalului Militar din data de 10 februarie 2023. Justiția română nu poate cerceta sau judeca militari ai SUA aflați pe teritoriul țării noastre, după ce, în 2001, a semnat un acord în acest sens, la Washington.

Prin acest document, țara noastră și-a exercitat "voința suverană" de a renunța la dreptul prioritar de exercitare a jurisdicției penale.

"În conformitate cu prevederile art IV, paragraful 1 din Acord, oricând, pe durata procesului penal împotriva unui membru al forței sau al componentei civile ale SUA este necesar să se determine dacă există o prezumtivă infracțiune, aprecierea aparținând celei mai înalte autorități a Statelor Unite ale Americii în România. Aceasta din urmă poate supune autorității române responsabile de caz un certificat, care va fi considerat ca o dovadă suficientă a faptei", a explicat George-Călin Șerban, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Avocatul Adrian Cuculis, care a lucrat la cazul chelnerului bătut de ofițerul american, e de părere că speța este diferită față de cea a accidentului provocat de viceconsul. În acest dosar, spune avocatul, soluția procurorilor nu putea fi alta pentru că legea a fost modificată pentru a avantaja "șmecherii de la volan".

"Pentru militarii americani, statul român nu are jurisdicție, în schimb șmecherii se descurcă altfel. La noi, legea penală a fost modificată de mai multă vreme, așa că doar răspunderea penală apare doar în cazul în care victima necesită mai mult de 90 de zile de spitalizare. Altfel, calci un om pe trecerea de pietoni și te alegi cu o contravenție.

Vă dați seama ce înseamnă 90 de zile de spitalizare? Înseamnă că victima e nenorocită pe viață. Și aici intervine INML, care dă un raport în care spune că nu a fost atât de grav. Dacă ați știi cum umblă băieții pe la INML, să facă rost de expertize "bune", v-ați îngrozi.

Așadar, în cazul de față, este important ce scrie în expertiza medico-legală. Și da, problema este legea, care a fost reconfigurată. Tocmai de asta încercăm să discutăm cu decidenții politici, pentru ca legea să revină la forma veche", a declarat Adrian Cuculis pentru FANATIK.

Cel mai grav incident provocat de un angajat al Ambasadei SUA la București s-a petrecut pe data de 4 decembrie 2004, atunci când Teo Peter, basistul trupei Compact, a fost ucis într-un accident rutier de Christopher VanGoethem, fost pușcaș marin în armata Statelor Unite.

Sergentul a fost judecat de o instanță militară americană, care l-a găsit vinovat doar de fals în declarații și obstrucționarea justiției. În consecință, VanGoethem a primit doar o mustrare scrisă și interdicția de a se mai putea înrola în armată. Jurații au refuzat să accepte acuzația de ucidere din culpă, pentru care fostul pușcaș ar ar fi fost pasibil de o condamnare de până la zece ani de închisoare, conform legislației americane.

Ilie Botoș, procuror general al României, la acea vreme, a declarat că a pus la dispoziția părții americane toate documentele care să probeze vinovăția lui Christopher VanGoethem și a declarat că se simte "indignat" de modul în care a fost soluționat acest caz.