Un expert explică "spirala apocalipsei": Omenirea se îndreaptă cu viteză spre colaps

• Tweet

Academicianul Danilo Brozović, specializat în colapsul societăților, explică faptul că actuala societate se îndreaptă cu pași rapizi către colaps.

Asemeni marilor imperii din perioada antică, actuala societate are o serie de probleme care o erodează din interior, dar există și problemele externe (ca de exemplu încălzirea globală), iar factorii aceștia cumulați ar putea conduce la colaps. După ce a realizat 361 de studii și a consultat 73 de cărți despre colapsurile societale, concluzia lui Danilo Brozović cu privire la ceea ce trebuie să se întâmple pentru a evita implozia lumii de astăzi este deopotrivă dezarmant de simplă și o provocare descurajantă: „Avem nevoie de schimbări sociale și tehnologice dramatice".

Prăbușirea civilizațiilor din trecut, de la puternicul imperiu mayaș la Rapa Nui (Insula Paștelui), a fascinat multă vreme oamenii și ne face să ne punem întrebarea "cât de stabilă este propria noastră societate?" În fața crizei climatice, a distrugerii galopante a lumii naturale, a creșterii tensiunilor geopolitice și nu numai, întrebarea este mai urgentă ca niciodată. „Din ce în ce mai multe articole academice menționează amenințarea colapsului din cauza schimbărilor climatice", spune Brozović. Domeniul nu duce lipsă de pesimiști extremi. „Ei cred că ceea ce facem va provoca în cele din urmă dispariția rasei umane", spune Brozović.

Unii spun că provocările actuale sunt atât de mari încât este timpul ca omenirea să se împace cu extincția și chiar să construiască un seif care să conțină cele mai mari realizări culturale ale noastre, ca o înregistrare pentru o civilizație viitoare - poate extraterestră. Folosind date privind defrișările și evoluția populației, se estimează șansa unui colaps catastrofal la 90% sau mai mult. Există însă și cercetători ceva mai optimiști: "Ei spun că prăbușirea pentru noi va fi doar sfârșitul vieții așa cum o știm astăzi. Va exista mai puțină globalizare și un standard de viață mai scăzut, afectând negativ sănătatea publică".

Brozović ridică problema a ceea ce se înțelege prin colaps: majoritatea sunt de acord că este vorba despre pierderea unor structuri sociale și politice complexe pe parcursul a cel mult câteva decenii. Dar, conform acestei definiții, multe colapsuri clasice, interpretate greșit în oglinda retrovizoare a istoriei, pot fi de fapt descrise mai bine ca transformări. În ultimii aproximativ 10 ani, oamenii se întreabă dacă societatea Rapa Nui s-a prăbușit sau s-a reinventat?", spune el.

În prezent, colapsurile sunt considerate rezultatul unor factori combinați, cum ar fi problemele de mediu, bolile, tulburările politice sau economice, crizele religioase și epuizarea solului, chiar dacă un singur factor ar putea precipita colapsul. "Dar există o teorie a colapsului care se remarcă ca fiind cea mai frecvent invocată: Teoria complexității a lui Joseph Tainter". Teoria lui Tainter a fost publicată în 1988 și de atunci a fost descrisă drept „complexitatea de vârf".

„El spune că principala funcție a fiecărei societăți este rezolvarea problemelor prin investirea de resurse. Dar pe măsură ce societatea devine mai complexă, problemele devin și mai complexe, așa că trebuie să investești mai multe resurse. Painter spune că, la sfârșitul acestei spirale, colapsul este inevitabil, deoarece nu se poate face acest lucru la nesfârșit. Inovațiile tehnologice pot simplifica problemele din ce în ce mai complexe. Dar, din nou, acest lucru nu poate continua la nesfârșit".

După aceasta, a urmat teoria prăbușirii bazată pe efectele sunk-cost. El spune: „[Societățile] nu sunt dispuse să abandoneze ceva - de exemplu o așezare sau economia globală actuală - dacă s-a investit mult în ea, chiar dacă perspectivele viitoare sunt slabe". „Este ca și cum ai fi într-o căsnicie proastă. Știi că ar trebui să te desparți de ea, dar ai investit mult în tine și mult timp și este foarte greu.", mai spune expertul.