UE bagă bani ca România să renunțe rapid la sobele pe lemne. Cică noi stricăm clima planetei

• Tweet

Într-un impuls semnificativ pentru eforturile sale de combatere a sărăciei energetice, România este pregătită să primească o alocare substanțială de 6 miliarde de euro din Fondul Social Climatic (SCF) al Uniunii Europene.

Această sumă substanțială constituie 9,25% din totalul de 65 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2026-2032. Totul face parte din programul UE "Fit-for-55", prin intermediul căruia se încearcă renunțarea la combustibilii fosili și trecerea pe energie electrică. Principalul obiectiv impus României este renunțarea la sobele pe lemne sau cărbune.

Obiectivul principal al acestei injecții financiare este de a proteja gospodăriile de efectele negative ale viitorului Sistem de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS 2) al Uniunii Europene, un mecanism de taxare pe carbon programat să fie implementat în 2027. Această inițiativă, menită să reglementeze utilizarea combustibililor fosili în încălzire și transport, este o componentă esențială a pachetului UE privind schimbările climatice Fit-for-55.

Potrivit unui raport cuprinzător intitulat „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea CEE pe baza exemplului României și Poloniei", elaborat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), în colaborare cu organizațiile neguvernamentale WiseEuropa din Polonia și Adelphi din Germania, regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) merită o atenție specială în contextul ETS 2 și SFC.

Raportul subliniază disparitățile economice din regiunea ECE, unde veniturile disponibile sunt în urma mediei UE. Mai mult, infrastructura de locuințe, compusă predominant din clădiri vechi și ineficiente de tip panou moștenite din era comunistă, exacerbează ineficiența energetică.

Țările ECE, inclusiv România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Republica Cehă, se confruntă cu o provocare comună a ratelor ridicate ale sărăciei energetice. Tiparele ineficiente de consum de energie cuplate cu aparatele învechite agravează și mai mult această problemă.

âÎn special, țări precum Polonia și Republica Cehă se bazează în mare măsură pe cărbune și gaz pentru încălzire, în timp ce Ungaria depinde în mod predominant de gaz și peleți de lemn. România și Bulgaria utilizează un amestec de lemn, gaz și cărbune, cu disparități vizibile între zonele urbane și rurale.

Severitatea sărăciei energetice este evidentă în statisticile furnizate de raport, Bulgaria și România raportând rate de sărăcie energetică de 23,7% și, respectiv, 15,2%. În schimb, țările din Europa de Nord și de Vest, cum ar fi Suedia și Belgia, prezintă procente semnificativ mai mici, ceea ce indică diviziunea puternică între regiuni.

România vrea să renunțe la sobele tradiționale pe lemne. La cererea Uniunii Europene, tehnologiile ineficiente din

punct de vedere energetic folosite în prezent pentru încălzire / răcire vor fi înlocuite treptat. Sobele pe lemne vor fi înlocuite cu pompe de căldură, tehnologie clasificată ca fiind regenerabilă. Această tehnologie ar trebui să înlocuiască treptat sobele ineficiente din Uniunea Europeană până în 2050.

În România ponderea surselor regenerabile ar trebui să treacă de 32% până în 2030 și să fie de aproape 35% până în 2050. Pompele de căldură sunt esențiale pentru tranziția către o energie curată și pentru atingerea obiectivelor europene de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, consideră Comisia Europeană.

În cadrul eforturilor de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, UE a introdus măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor în construcții și transport. Noile reguli vor stimula cetățenii și companiile europene să investească în surse alternative de energie, în izolare termică mai bună și într-un transport curat.

Pentru a se asigura că tranziția climatică va fi echitabilă și incluzivă, UE a creat Fondul social pentru climă. Fondul va ajuta gospodăriile vulnerabile, întreprinderile mici și utilizatorii mijloacelor de transport, care sunt în special afectați de sărăcia energetică și de transport.

Înființarea fondului face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55", care urmărește atingerea obiectivelor Pactului Verde european, printre care se numără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030.

Fondul social pentru climă trebuie să finanțeze măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice și de mobilitate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung:

Reducerea taxelor și impozitelor pe energie sau oferirea altor forme de sprijin direct pentru a face față creșterii prețurilor la transportul rutier și la combustibilul pentru încălzire. Această măsură ar urma să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2032.

• Stimulente pentru renovarea clădirilor și pentru trecerea la surse regenerabile de energie în construcții.
• Stimulente pentru trecerea de la transportul privat la cel public, mașini partajate sau mersul cu bicicleta.
• Sprijin pentru dezvoltarea unei piețe second-hand pentru vehicule electrice.