The Guardian despre Liviu Dragnea: Ideologia lui este el însuși

• Tweet

Liderii europeni se vor reuni, joi, pentru summit-ul de la Sibiu, cel mai așteptat eveniment politic european în perioada deținerii de către Romania a Președinției Consiliului UE, pentru a discuta despre noua agenda a UE pentru 2019-2024.

În ciuda faptului că Regatul Unit este în continuare membru al UE, Theresa May a fost de acord să stea departe de eveniment, oferind celor 27 de lideri oportunitatea de a discuta despre viitorul Europei fără ea. Dar pentru observatorii politicii europeni care privesc dincolo de Brexit, este posibil să existe un alt absent semnificativ la întâlnire: Liviu Dragnea, cel mai puternic politician din țara gazdă a summit-ului, notează The Guardian.

„Dragnea, liderul PSD, a devenit un personaj la fel de deranjant la Bruxelles precum premierul maghiar Viktor Orban și liderul polonez Jaroslaw Kaczyński, chiar dacă este mai puțin cunoscut decât aceștia din cauza prestației sale în spatele scenei", scrie ziarul britanic.

Jurnaliștii britanici amintesc că Liviu Dragnea a fost condamnat pentru fraudă electorală și are interdicție să fie premier, dar puțini se îndoiesc de faptul că el e cel care conduce efectiv guvernul. Criticii îl acuză pe liderul PSD că este principalul motiv pentru care apele sunt tulburi între Guvern și președinția România și factorul care a adus tensiune între București și Bruxelles pe tema justiției.

Dragnea, în vârstă de 56 de ani, și-a conturat cariera prin politica locală, ridicându-se la vârful PSD, aparent un partid de centru-stânga care se bazează pe politici social conservatoare. El este un adept al politicii interne și al echilibrării forțelor regionale, dar mai puțin calificat atunci când vine vorba de apariții publice sau de a face mutări pe terenul internațional, preferând un rol în spatele scenei, mai notează The Guardian.

Criticii lui Liviu Dragnea spun că scopul lui este acumularea de putere și bogăție, mai presus de orice alte valori politice.

„Ideologia lui e el însuși", a declarat Victor Ponta pentru ziarul britanic.

„El face totul, le spune miniștrilor și premierului ce să facă, ei sunt toți plastilină în mâinile sale", le-a spus Monica Macovei, fostul ministru al Justiției, jurnaliștilor de la The Guardian.

Anul trecut, o instanță din România l-a condamnat pe Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare pentru abuz de putere într-un proces de corupție. De asemenea, există suspiciuni că liderul PSD, alături de familia lui și o rețea de oameni de afaceri din anturajul lui s-au îmbogățit utilizând o companie lipsită de transparență numită Tel Drum, care și-a umplut conturile cu fonduri europene, mai scrie The Guardian.

„Între timp, Guvernul încearcă de ceva vreme să adopte o lege controversată privind amnistia, lege care ar l-ar împiedica pe Dragnea și i-ar împiedica pe mulți alții să ajungă la închisoare. PSD a devenit din ce în ce mai agresiv față de mustrările primite din străinătate, conturând lupta anticorupție ca atac al României în sine", adaugă sursa citată.

Jurnaliștii britanici au precizat că Laura Codruța Kovesi, fosta șefă DNA, este cea care a supravegheat condamnările a sute de politicieni și oficiali pentru corupție, inclusiv cea a lui Dragnea.

„Kovesi, unul dintre cei doi candidați principali pentru funcția de procuror-șef european. Autoritățile din România au răspuns la asta acuzând-o de corupție în luna martie, interzicându-i să vorbească cu presa sau să părăsească țara. Măsurile au sporit frustrarea față de România în rândul partenerilor europeni, mai ales că au venit în timpul președinției țării în UE și au fost abrogate de atunci", subliniază Guardian.

În Bruxelles există o doză mare de frustrare din cauza direcției pe care a luat-o România.

„Știam foarte bine la momentul aderării că România și Bulgaria nu erau pregătite", a declarat pentru Ther Guardian o sursă europeană implicată în procesul de aderare.

„Greșeala a fost că am sperat că odată devenite state membre aceste două țări se vor alinia imediat la standardele europene. Poți presa o țară când vrea să intre în UE, dar după aderare posibilitatea de a provoca reforma scade considerabil. Acesta e un eșec structural al sistemului nostru", a mai spus sursa citată.