Tehnologia care îți citește gândurile - Cât este mit și cât este realitate?

• Tweet

Ceea ce părea odată de domeniul filmelor SF devine tot mai aproape de realitate. Tehnologia care „citește" gândurile sau interpretează semnalele cerebrale a făcut pași uriași în ultimii ani, datorită progreselor în neuroștiință și inteligență artificială. Însă, cât de mult din această tehnologie este realitate și cât este doar mit?

Dispozitivele care încearcă să „citească" gândurile funcționează prin analizarea semnalelor electrice emise de creier. Creierul nostru produce aceste semnale atunci când gândim, simțim sau luăm decizii, iar tehnologiile avansate încearcă să descifreze aceste activități cerebrale folosind metode precum:

• Electroencefalografia (EEG): Electrozi plasați pe scalp măsoară activitatea electrică a creierului și o interpretează.
• Imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI): Aceasta cartografiază fluxul sanguin din creier pentru a identifica ce regiuni sunt active.
• Implanturi neuronale: Dispozitive miniaturale introduse direct în creier care detectează semnalele neuronale cu o precizie mai mare.

Neuralink: Startup-ul lui Elon Musk lucrează la dezvoltarea unor implanturi cerebrale care ar putea permite persoanelor să comunice direct cu computerele sau să controleze dispozitive doar prin gânduri. Neuralink a demonstrat deja că poate interpreta semnalele cerebrale la animale, iar scopul final este să ajute persoanele cu dizabilități.

Kernel Flow: Acest dispozitiv portabil măsoară activitatea cerebrală și ar putea fi folosit în viitor pentru a înțelege mai bine procesele cognitive, cum ar fi memoria și învățarea.

Facebook Reality Labs: Compania a explorat tehnologii care permit utilizatorilor să tasteze doar prin gândire, folosind semnalele transmise de creier către mâini.

Mind-controlled prosthetics: Protezele controlate de gânduri sunt deja utilizate pentru a ajuta persoanele cu membre amputate să miște și să controleze dispozitivele prin semnale neuronale.

În acest moment, tehnologia nu poate „citi" gânduri exacte, ci doar interpretări ale activității cerebrale. De exemplu, un dispozitiv poate detecta intenția de a mișca un membru sau poate „ghici" cu o anumită probabilitate ce cuvânt gândește o persoană, dar nu poate decodifica gânduri complexe sau detalii intime.

Limitările actuale includ:

• Precizia scăzută: Activitatea cerebrală este extrem de complexă, iar interpretările sunt încă aproximative.
• Necesarul de echipamente avansate: Majoritatea tehnologiilor necesită echipamente mari și costisitoare, cum ar fi fMRI sau implanturi neuronale.

Pe măsură ce tehnologia avansează, apar și întrebări etice legate de intimitate și control. Cine ar trebui să aibă acces la aceste date? Cum ne putem proteja împotriva abuzurilor? Ce se întâmplă dacă aceste tehnologii ajung în mâinile greșite?

Un alt aspect sensibil este utilizarea tehnologiei pentru manipulare. În teorie, aceasta ar putea fi folosită pentru a influența deciziile oamenilor sau pentru a „spiona" gândurile personale.