• Tweet

Papa Francisc este foarte îngrijorat de starea sa de sănătate după ce a fost spitalizat cu bronşită severă şi se grăbeşte să rezolve problemele rămase nerezolvate înainte de lupta pentru succesiunea sa, care va fi probabil foarte politizată, în special având în vedere recenta ciocnire a pontifului cu vicepreşedintele catolic al SUA, JD Vance.

Papa a fost internat la începutul acestei luni într-o secţie specială a Spitalului Gemelli din Roma cu o infecţie respiratorie şi, de atunci, a fost nevoit să-şi anuleze o serie de apariţii publice. Aceasta este cea mai recentă criză de sănătate pentru Suveranul Pontif, în vârstă de 88 de ani, căruia i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân în tinereţe şi care a devenit din ce în ce mai fragil în ultimii ani. Biroul de presă al Sfântului Scaun a transmis actualizări continue ale stării sale de sănătate, iar luni a declarat că bronşita papei a evoluat spre o „infecţie polimicrobiană", cu un „tablou clinic complex", care necesită schimbarea tratamentului.

Potrivit a două persoane familiarizate cu problema, Papa Francisc are dureri intense şi şi-a exprimat în privat temerile că nu va reuşi să învingă boala de data aceasta. Duminică, medicii de la Gemelli l-au neliniştit pe papă interzicându-i să-şi ţină predica obişnuită de dimineaţă, Angelus, pe care a ratat-o rareori, chiar şi atunci când era spitalizat, au declarat una dintre persoane şi o a treia persoană. El acţionează acum în întregime la „ordinele medicilor", a mai spus una dintre surse. Papa s-a împotrivit iniţial să meargă la spital, dar i s-a spus fără echivoc că riscă să moară dacă rămâne în camera sa de la Vatican, a adăugat cea de-a doua persoană.

Pe măsură ce starea sa de sănătate s-a deteriorat în ultima lună, Francisc a trecut, de asemenea, la finalizarea unor iniţiative-cheie şi la numirea unor figuri simpatizate în posturi-cheie, după un pontificat cu tentă progresistă, marcat de diviziuni ideologice dure. De când a devenit papă în 2013, Francisc şi-a propus să facă Biserica mai incluzivă, deschizând funcţii-cheie femeilor şi persoanelor LGBT+. În timp ce acest lucru a provocat reacţii furibunde din partea multor conservatori, liberalii se plâng că reformele au fost insuficiente. Între timp, eforturile papei de a pune capăt abuzurilor asupra copiilor comise de clerici au avut rezultate mixte.

La 6 februarie, înainte de a fi spitalizat, Papa a prelungit mandatul cardinalului italian Giovanni Battista Re ca decan al Colegiului Cardinalilor, rol care va supraveghea unele pregătiri pentru un potenţial conclav, adunarea secretă ce alege un nou papă. Mişcarea, care a ocolit în mod controversat un vot programat al cardinalilor de vârf cu privire la următorul decan, a fost menită să se asigure că procedura se desfăşoară în conformitate cu dorinţele lui Francisc.

Giovanni Battista Re, un colaborator de lungă durată al Vaticanului, este prea în vârstă pentru a participa el însuşi la conclav. Cu toate acestea, el va fi o figură centrală în discuţiile cu uşile închise care au loc adesea înainte de conclav. Faptul că Papa Francisc l-a ales ca decan în locul unui candidat mai tânăr sugerează că a dorit să păstreze în funcţie o figură de care este sigur că o să îi apere moştenirea, a declarat una dintre persoane. „Perioada premergătoare conclavului este mai importantă, deoarece acolo se desfăşoară lobby-ul", a explicat persoana respectivă.

Înainte de conclavul din 2013 care l-a ales papă, Francisc însuşi ar fi beneficiat de influenţa unui grup de cardinali care erau prea bătrâni pentru a participa la proceduri, dar care totuşi au avut un cuvânt de spus asupra rezultatului. Din postura de decan al Colegiului Cardinalilor, cardinalul Re va trebui să oficieze ritualuri funerare pentru Francisc în cazul în care acesta va muri. Papa a glumit în privat că Re va fi „mai bun" cu el decât alţi candidaţi, a adăugat o a doua persoană.

Înainte ca starea sa de sănătate să se înrăutăţească, Papa Francisc traversa un moment sensibil din punct de vedere politic. La începutul acestei luni, el a emis o mustrare extraordinară la adresa caracterizării pe care vicepreşedintele Statelor Unite JD Vance a făcut-o în privinţa Ordo Amoris, un concept teologic referitor la iubire pe care Vance l-a folosit pentru a justifica politica preşedintelui Donald Trump privind imigranţii.

Reacţia papală a declanşat furia Casei Albe, ceea ce ridică perspectiva unei bătălii extrem de politizate pentru succesiune în cazul în care Francisc moare. „Ei au influenţat deja politica europeană, nu ar avea nicio problemă să influenţeze conclavul", a declarat un observator apropiat al politicii Vaticanului, referindu-se la administraţia Trump. „S-ar putea să caute pe cineva mai puţin conflictual", a spus sursa.

Sâmbătă, suveranul pontif a accelerat, de asemenea, mişcarea sa reformistă fără precedent de a numi o călugăriţă, sora Raffaella Petrini, ca următoarea şi prima femeie guvernator al Cetăţii Vaticanului, anunţând că mandatul lui Petrini va începe la 1 martie. Această dată este mai devreme decât se aşteptau unii şi a provocat nelinişte în rândul aliaţilor cu privire la sănătatea sa, potrivit unui oficial de rang înalt al Bisericii. Cu toate acestea, este posibil să fi fost şi o coincidenţă: actualul guvernator, cardinalul Fernando Vérgez Alzaga, va împlini 80 de ani în acea zi, ceea ce îl face neeligibil pentru această funcţie.

Chiar dacă Francisc supravieţuieşte ultimei sale boli, observatorii consideră că acesta este un punct de cotitură probabil, deoarece Francisc va trece de la realizarea de progrese în reformă la blocarea acesteia. „Poate că nu moare acum, dar bineînţeles că va muri în cele din urmă", a declarat un oficial de la Vatican. „Cu toţii murim - iar el este un om de 88 de ani cu probleme pulmonare", a spus oficialul.