S-au descoperit cele mai grave greșeli care sabotează postul intermitent. La cercetare a participat un numar impresionant de persoane

• Tweet

Postul sau fastingul intermitent (FI), respectiv limitarea consumului de alimente la o fereastră prestabilită, este un regim popular de pierdere în greutate. O fereastră de zece ore înseamnă să vă limitaţi programul zilnic de alimentaţie la zece ore şi să postiţi în restul de 14 ore.

De exemplu, dacă mâncaţi prima masă la ora 9 dimineaţa, ar trebui să mâncaţi ultima îmbucătură până la ora 19.00, spun cercetătorii. Mâncatul într-o fereastră de zece ore este asociat cu o energie şi o stare de spirit mai bune şi cu un nivel mai scăzut al foamei, arată noile rezultate ale celui mai amplu studiu ştiinţific de acest tip realizat în Marea Britanie.

Rezultatele studiului au fost prezentate de cercetătorii de la King's College London în cadrul Conferinţei Europene de Nutriţie de la Belgrad, care s-a desfăşurat între 14-17 noiembrie, în Serbia.

În ciuda faptului că unii susţinători ai FI promovează în mod obişnuit ferestrele restrictive de alimentaţie de până la şase ore, constatările acestui nou studiu arată că şi mâncatul într-o fereastră mai puţin restrictivă, respectiv de zece ore are totuşi beneficii pozitive pentru sănătate, cum ar fi modificări ale dispoziţiei, energiei şi foamei.

Cei care au fost consecvenţi în ceea ce priveşte fereastra de alimentaţie au avut beneficii mai mari decât cei care au variat fereastra de alimentaţie de la o zi la alta.

„Acesta este cel mai mare studiu realizat în afara unei clinici strict controlate care arată că postul intermitent poate îmbunătăţi sănătatea într-un cadru real", a declarat dr. Sarah Berry, de la King's College London şi cercetător şef la ZOE.

Rezultatele arată că regimul nu trebuie să fie foarte restrictiv pentru a vedea rezultate pozitive: o fereastră de zece ore pentru a mânca a fost gestionabilă pentru majoritatea oamenilor, şi au fost observate îmbunătăţire a stării de spirit, a nivelului de energie şi a foamei.

Cercetătorii au constatat pentru prima dată că cei care au practicat alimentaţia cu timp limitat, dar nu au fost consecvenţi zi de zi, nu au avut aceleaşi efecte pozitive asupra sănătăţii ca cei care au păstrat acelaşi ritm în fiecare zi.

Un număr de 37.545 de persoane din aplicaţia ZOE Health au finalizat perioada de intervenţie principală de trei săptămâni. Participanţii au fost rugaţi să mănânce aşa cum ar fi făcut-o în mod normal în prima săptămână, iar apoi să respecte o fereastră de zece ore pentru a mânca timp de două săptămâni.

Peste 36.231 de participanţi au optat pentru săptămâni suplimentare, iar 27.371 de utilizatori au fost clasificaţi ca fiind foarte implicaţi în menţinerea intervalului de mâncat.

Participanţii foarte implicaţi au fost în proporţie de 78% femei, cu o vârstă medie de 60 de ani şi un Indice de Masă Corporală de 25,6. Participanţii cu o fereastră de masă mai lungă înainte de intervenţie au văzut un beneficiu şi mai mare pentru sănătatea lor.

Potrivit autorilor, acest studiu se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care arată importanţa modului în care mâncăm. Impactul alimentelor asupra sănătăţii nu ţine doar de ceea ce mâncăm, spun cercetătorii, ci şi de momentul în care alegem să consumăm mesele.

Mâncatul într-o anumită fereastră de timp reprezintă un comportament alimentar important care poate fi benefic pentru sănătate. În plus, descoperirile arată că nu trebuie să mâncăm tot timpul.

Mulţi oameni se vor simţi sătui şi chiar vor pierde în greutate dacă se limitează la a mânca într-o fereastră de zece ore, sunt concluziile cercetătorilor care au condus acest studiu.