România își pierde tinerii educați. Raport dur al Băncii Mondiale despre unul dintre cele mai grave exoduri de creiere de pe planetă

• Tweet

România rămâne fără forță de muncă calificată din cauza sistemului de învățământ ineficient combinat cu exodul creierelor, arată un Raport al Băncii Mondiale. Astfel, societatea românească îmbătrânește și suferă din cauza faptului că românii care emigrează au un nivel de educație mai ridicat.

Societatea românească „îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume", atrage atenția ultimul raport al Băncii Mondiale, care mai subliniază că românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă.

În plus, lacunele serioase din sistemul de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții și inexistența formării profesionale provoacă deficite de competențe pe piața muncii din România. În ultimii 10-15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români - reprezentând aproape 20% din forța de muncă -, mulți definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii.

Variațiile regionale sunt considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5%) - cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia, conform hotnews.ro. Astfel, punctele de presiune demografică (de exemplu, o cerere mai mare de asistență medicală mai complexă pentru persoanele în vârstă) sunt mai acute în regiunile slab dezvoltate, în care furnizarea de servicii este deja dificilă.

Rata de inactivitate a României - adică procentul persoanelor care pot munci, dar nu o fac, nici nu lucrează, nici nu caută în mod activ un loc de muncă - este de 33,2%, printre cele mai ridicate din UE, iar participarea la piața muncii (69,2%) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii din economie. Rata de participare este deosebit de scăzută în rândul femeilor, al tinerilor și al persoanelor cu mai puține studii absolvite.

Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a fost de 14,7%, al doilea loc în UE.

Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți interesate să acționeze în mod izolat. Atât numărul celor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata analfabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngrijorare. România are performanțe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de NEET. Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.

În fine, Banca Mondială mai arată că numai aproximativ 1% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulților, cu mult sub obiectivele naționale și sub media UE de 9,1%. În România, învățarea pe tot parcursul vieții nu deblochează, de obicei, o evoluție pozitivă a salariului sau a carierei, nici nu este apreciată la nivel personal, în special în rândul persoanelor de peste 40 de ani.