Presa olandeză face dezvăluiri despre Tezaurul Dacic furat: Coiful de la Coțofenești e mai mult decât aur

• Tweet

Mai puțin de un kilogram greutate și 20 pe 25 de centimetri ca volum, dar capodoperă absolută a expoziției Imperiul Daciei de Aur și Argint de la Muzeul Drent. Este vorba despre Coiful de la Coțofenești. Pentru români, este de neprețuit, scrie presa olandeză despre Tezaurul Dacic furat.

„Fiecare copil din România vede trecând o imagine cu coiful de aur", scrie RTV Drenthe. Știau hoții de artă ce piesă unică au capturat atunci când au dat atacul la Muzeul Drents la sfârșitul săptămânii trecute? Se pare că știau exact ce vor: în câteva minute au pus mâna pe piesa de top a colecției și pe trei brățări din aur.

Coiful a fost realizat în secolul al IV-lea î.Hr. de către daci, un popor care trăia în România de astăzi. „Dacii au devenit cunoscuți în istorie pentru războaiele feroce și faimoase pe care le-au purtat împotriva romanilor", spune arheologul român Maria-Magdalena Ștefan în Drenthe Doc „Dacia - Imperiul de aur și argint".

Deoarece nu există surse scrise din vremea dacilor, descoperirile arheologice sunt importante pentru cercetarea poporului român. Habitatul dacilor este o comoară pentru arheologi. Oamenii au lăsat în urmă bijuterii din aur și argint, obiecte religioase și monede. Așa și casca de la Cotofenesti.

O parte din aur a fost cernut din apa râurilor, dar aurul a fost dus în Dacia și ca pradă de război. Pentru a scoate în evidență „poporul uitat", Muzeul Drent a gândit expoziția cu aceste obiecte de aur și argint, împrumutate de la Muzeul Național de Istorie din București.

Impactul asupra comunității românești este uriaș, spune pentru NOS jurnalista culturală Claudia Marcu. „Când am auzit de furt m-am gândit: asta ar fi pentru olandezi ca și Rondul de noapte să fie furat. Oamenii sunt devastați".

Coiful de aur de la Coțofenești este standard în manualele școlare din România. „Fiecare copil din România vede o imagine cu coiful de aur trecând pe lângă el", spune Cornel Colceru, care trăiește în Olanda de peste 40 de ani și lucrează ca interpret. „Ai această imagine în cap atunci când te gândești la daci și la comorile lor".

Irini Biezeveld, curator de arheologie la Muzeul Drents, explică despre coif în documentar. „Acest coif a fost probabil făcut pentru un copil, deoarece este destul de mic în comparație cu coifurile de argint din aceeași perioadă. Acest coif este atât de special pentru că prezintă o mulțime de simbolisme diferite".

O parte, de exemplu, arată o persoană care sacrifică un berbec. „Pe partea din spate a coifului sunt o mulțime de creaturi fantastice diferite, cum ar fi un grifon, de exemplu", spune Biezeveld. Ea crede că acest coif nu a fost folosit ca protecție în timpul unei bătălii, ci în timpul unei ceremonii. „Coiful nu a fost găsit într-o movilă funerară sau în alt context funerar, așa că se crede că a fost lăsat într-un context ritual".