Ovidiu „Canoe" Miculescu se laudă că Înalta Curte de Casație și Justiție a „diluat" soluția în dosarul său cu ANI

• Tweet

Marți, 17 mai 2016, Ovidiu "Canoe" Miculescu are termen la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul cu Agenția Națională de Integritate, care l-a găsit incompatibil din cauza ocupării simultan a funcției de manager în cadrul Societății Naționale de Radiocomunicații, cea care furnizează servicii de transmitere a emisiunilor Radio România, și de membru al Consiliului de Administrație de la Radio România.

Adică simultan era membru atât în conducerea prestatorului, cât și a beneficiarului. Curtea de Apel București a menținut decizia ANI, recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție este ultima cale de atac, soluția pronunțată de aceasta fiind definitivă. La mai multe întâlniri cu "ciracii" săi, Ovidiu "Canoe" Miculescu a afirmat că cei ce se așteaptă ca decizia din 17 mai să schimbe ceva, dar așteaptă degeaba. Să fi găsit Ovidiu "Canoe" Miculescu vreun Mădălin Voicu și printre membrii completului de la Înalta Curte de Casație și Justiție? Sau reprezentanți ai UDMR? Cei care nu au uitat că Debreczeni Hajnalka a fost în același timp realizator-coordonator la Radio Cluj și consilier al președintelui UDMR, Kelemen Hunor, încasând bani de la studioul condus de "ciracul" Bogdan Roșca fără a da pe acolo, așa cum reiese chiar din declarația de avere a acesteia.

După izbucnirea scandalului în 2015, multipotenta consilier și realizator a demisionat. Dar serviciul rămâne. Făcut cu aprobarea lui Ovidiu "Canoe" Miculescu și complicitatea "ciracilor" săi. Dacă se confirmă faptul că Ovidiu "Canoe" Miculescu a reușit să influențeze completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât acesta să uite că membrul Consiliului de Administrație de la Radio România nu a găsit nimic de criticat la prestația societății unde era manager, Societatea Națională de Radiocomunicații, pentru ca, brusc, după ce a devenit Președinte Director General la Radio România, să descopere tot felul de servicii de proastă calitate, și să răstoarne decizia ANI și a colegilor de la Curtea de Apel, atunci poate e cazul ca DNA să aibă în vedere și această speță. Nu de alta, dar, având în vedere problema dezifectanților diluați de la Hexi Pharma, a avea soluții contrafăcute și de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi prea mult, și ne-am putea trezi în fața unei infecții generalizate a societății românești.