ONU a cerut Azerbaidjanului să elibereze Coridorul Lacin care leagă Armenia de Nagorno-Karabah

• Tweet

La cererea Armeniei, Consiliul de Securitate al ONU a analizat situația în coridorul Lacin, care leagă Nagorno Karabahul de Armenia. Din 12 decembrie coridorul este blocat de activiștii azeri și republica nerecunoscută se află sub blocadă. Ce mai mulți dintre participanții la ședința Consiliului de Securitate al ONU au cerut Azerbaidjanului să deblocheze drumul. Conducerea trupelor rusești de menținere a păcii continuă convorbirile cu partea azeră în vederea deschiderii coridorului, relatează Nezavisimaia Gazeta preluat de Rador.

O situație fără ieșire a apărut după ce un grup de ecologi azeri au dorit să cunoască situația la minele de aramă și de aur din Nagorno Karabah, care în toți acești ani au fost exploatate de partea armeană. Cu toate acestea, Stepanakertul bănuia că în grupul ecologist se află nu numai protectori ai naturii. Grupului nu i s-a permis să meargă la mine, iar ca răspuns acesta a blocat coridorul Lacin, care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Ulterior activiștilor și s-au alăturat angajai ai structurilor de ordine ale Azerbaidjanului, care au fost trimiși în zonă. Astfel Nagorno Karabah s-a trezit în stare de blocadă. Până acum negocierile dintre militarii ruși pentru menținerea păcii și partea azeră nu au dat rezultate. Armenia a fost obligată să ceară Consiliului de Securitate al ONU să analizeze situația. Majoritatea participanților la ședință au sprijinit cererile de deblocare a coridorului Lacin. SUA și Franța au cerut ridicarea imediată și fără condiții a blocadei. Rusia și-a exprimat speranța că circulația mijloacelor de transport pe coridorul Lacin va fi complet restabilită în viitorul apropiat.

Comentând ședința Consiliului de Securitate ONU, ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoian, a scris pe rețeaua de socializare că în problema coridorului Lacin va fi realizat un consens internațional.

Ministrul de stat al Nagorno Karabahului, Ruben Vardanian, și-a exprimat speranța că drumul va fi deblocat. El a subliniat că asigurarea cu gaze a Nagorno Karabahului a fost restabilită fără formularea unor condiții prealabile din partea Azerbaidjanului și după părerea sa acest lucru s-a produs sub presiunea comunității internaționale.

Din cauza blocadei, situația în Nagorno Karabah situația este dificilă. După cum informează statul-major informațional al republicii nerecunoscute, populația de 120 de mii de persoane - dintre care 30 de mii sunt copii - se află într-o stare de criză umanitară. Peste 1.100 de persoane, dintre care 270 minori, nu se pot întoarce acasă din cauza drumului blocat. La secțiile de reanimare ale spitalelor se află mai mult de douăzeci de pacienți cu probleme grave, care au nevoie să fie transferați de urgență la instituțiile medicale din Armenia, în Nagornîi Karabah au fost suspendate toate operațiile planificate. După cum comunică sursa citată, blocada în curs amenință cu deficitul de produse alimentare, medicamente și combustibil.

Azerbaidjanul are propria sa explicație pentru incidente. Autoritățile de la Baku consideră că ceea ce se întâmplă în Nagorno Karabah este problema internă a Azerbaidjanului și sunt convinse că comunitatea internațională dă un examen de obiectivitate. Cu alte cuvinte, Baku consideră că nici Occidentul, nici Rusia nu au dreptul să se amestece în situația cu blocada coridorului Lacin.

Între timp, cerințele activiștilor azeri, care au înființat un orășel de corturi, se schimbă. Pe lângă expertiza zăcămintelor, astăzi ei cer controlul deplin asupra teritoriului Nagorno Karabahului de către Ministerul Afacerilor Interne al Azerbaidjanului, Serviciul de Frontieră și Comitetul Vamal, precum și instituirea unor punctelor de trecere cu Armenia.

Bineînțeles, partea armeană este nemulțumită de toate acestea. Ea se îngrijorează că după stabilirea controlului asupra republicii nerecunoscute vor începe epurările etnice.

Există și alte explicații pentru activizarea ecologiștilor. Problema este că Baku a încheiat importante tranzacții cu companii britanice pentru exploatarea zăcămintelor de aramă și de aur, care sunt exploatate de Stepanakert. Se pare că Baku s-a hotărât să forțeze situația. Vizita recentă efectuată în Armenia de șeful Serviciului britanic de Informații Externe Mi6, Richard Moore, vine să susțină această versiune. Moore s-a întâlnit cu conducerea armeană, dar nu se știe despre ce a fost vorba la convorbiri.

Situația se agravează. Pe 21 decembrie, Forțele Armate ale Azerbaidjanului au început să efectueze exerciții tactice cu tragere de luptă. După cum comunică Ministerul Apărării al republicii, exercițiile se desfășoară în conformitate cu planul pregătirii de luptă pentru anul în curs cu subunitățile trupelor de rachetă și artilerie ale Forțelor Armate azere. Potrivit informațiilor, "principala atenție în timpul exercițiilor a fost acordată perfecționării abilităților de comandă ale comandanților subunităților de rachetă și artilerie, îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților militarilor, precum și dezvoltării deprinderilor de planificare a activității și de colaborare cu alte tipuri de trupe în timpul operațiunilor de luptă. În timpul exercițiilor desfășurate în conformitate cu condițiile unei lupte reale, au fost îndeplinite cu succes sarcinile stabilite pentru distrugerea țintelor inamic convențional cu foc la punct fix."