Oamenii de știință au publicat o fotografie fără precedent care surprinde nașterea universului

Postat la: 30.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Imediat după Big Bang, universul era o supă densă, fierbinte și opacă, făcând imposibilă călătoria liberă a luminii. Abia după aproximativ 380.000 de ani, cosmosul s-a răcit suficient pentru ca lumina să poată scăpa, creând ceea ce numim acum fondul cosmic de microunde - prima amprentă vizibilă a universului.

Satelitul COBE al NASA din 1990 a oferit pentru prima dată un instantaneu neclar al acestei lumini străvechi. Ulterior, telescopul Planck al Agenției Spațiale Europene a îmbunătățit imaginea, dezvăluind mai multe detalii. Dar acum, oamenii de știință de la Universitatea Princeton, folosind Telescopul Cosmologic Atacama (ACT) din Chile, au produs imagini de o claritate fără precedent, capturând unduirile delicate și variațiile de densitate care au modelat tot ceea ce vedem astăzi. Chiar dacă ACT scanează doar jumătate din cer din locația sa din America de Sud, acesta a furnizat o hartă uimitor de detaliată a cosmosului timpuriu, oferind oamenilor de știință noi indicii vitale despre compoziția și evoluția universului.

Fluctuațiile subtile de densitate surprinse în noile date spun o poveste profundă. În loc să fie uniform, universul tânăr avea regiuni ușor mai dense decât altele. Aceste diferențe, deși mici, au jucat un rol colosal: gravitația a atras mai multă materie în zonele mai dense, ducând la formarea unor nori masivi de hidrogen și heliu - cele mai ușoare și mai abundente două elemente existente. De-a lungul a milioane de ani, acești nori de gaz s-au prăbușit sub acțiunea propriei gravitații, aprinzându-se pentru a forma primele stele. De aici, au început să apară primele galaxii, care au dat naștere structurilor cosmice complexe pe care le observăm astăzi.

Aceste noi imagini nu doar că se încadrează perfect în modelul cosmologic standard - ci îl și consolidează. Observațiile ne îmbunătățesc estimările parametrilor cosmici cheie, inclusiv vârsta universului, stabilită acum cu o precizie incredibilă la aproximativ 13,8 miliarde de ani. În ciuda acestor progrese majore, un mister cosmic persistă încă: așa-numita tensiune Hubble. Aceasta se referă la dezacordul permanent dintre două metode de măsurare a ratei de expansiune a universului. Măsurătorile bazate pe universul timpuriu (precum cele de la ACT) nu se potrivesc cu cifrele pe care le obținem din observarea galaxiilor din apropiere.

Este o dilemă care i-a lăsat pe cosmologi să se scarpine în cap. Ar putea indica o fizică necunoscută? Sau tehnicile noastre de măsurare sunt încă în evoluție? Speranțele sunt acum puse în viitorul Observator Simons, un telescop de generație următoare care promite măsurători și mai precise. Oamenii de știință cred că capacitățile sale avansate ar putea nu numai să ajute la rezolvarea tensiunii Hubble, dar și să facă lumină asupra misterelor evazive ale materiei și energiei întunecate - două ingrediente care alcătuiesc cea mai mare parte a cosmosului, dar care rămân frustrant de invizibile.

Fiecare salt în tehnologia observațională ne aduce mai aproape de înțelegerea originilor noastre. Cu cele mai recente revelații ale ACT, vedem universul nu doar așa cum este, ci așa cum era la începuturile sale - o poveste scrisă în lumină, pe parcursul a miliarde de ani. Aceste noi instrumente nu oferă doar imagini mai clare; ele ne ajută să ne perfecționăm modelele, să punem la îndoială vechile ipoteze și să ne apropiem de răspunsul la unele dintre cele mai fundamentale întrebări ale universului. Este o reamintire interesantă a faptului că, chiar și astăzi, cosmosul deține încă secrete care așteaptă să fie descoperite - și că aventura descoperirii este departe de a se fi încheiat.