O echipă de cercetători a descoperit ceva bizar ce părea a fi un craniu care ieșea dintr-un terasament. Au fost uimiți când au realizat despre ce este vorba

• Tweet

În urmă cu aproximativ 16 milioane de ani, un delfin uriaș a navigat în adâncurile domeniului său acvatic. Dar, spre deosebire de majoritatea delfinilor moderni, casa sa nu era un ocean, ci trăia într-un lac de apă dulce din Amazonul peruvian.

Și, deși există specii de delfini de apă dulce amazonieni care trăiesc în prezent, aceștia nu sunt rude apropiate cu acel cetaceu antic. Cele mai apropiate rude în viață ale acestuia sunt delfinii de râu care trăiesc la peste 10.000 de kilometri distanță, în Asia de Sud, potrivit cercetătorilor care au descris recent mamiferul dispărut până acum necunoscut.

Analiza craniului delfinului antic recent identificat le-a spus paleontologilor că trupul său ar fi măsurat cel puțin 3,5 metri lungime - ceea ce îl face cu aproximativ 20% până la 25% mai mare decât delfinii de râu moderni și cel mai mare delfin de apă dulce cunoscut.

Dar craniul, care măsura aproximativ 70 de centimetri (27 de inch), era incomplet, astfel încât delfinul antic ar fi putut fi chiar mai mare decât atât, au raportat oamenii de știință la 20 martie în revista Science Advances, publicată de Asociația Americană pentru Progresul Științei (American Association for the Advancement of Science).

Ceea ce face ca descoperirea să fie și mai excepțională este perspectiva pe care o oferă asupra istoriei evolutive a delfinilor de apă dulce, deoarece aceste creaturi sunt extrem de rare în arhiva fosilă, au scris autorii studiului. Acest lucru se datorează faptului că în ecosistemele de apă dulce tind să existe mai puțini delfini individuali, iar curenții puternici de apă împiedică, de obicei, conservarea bună a fosilelor.

Aceștia au numit specia nou descoperită Pebanista yacuruna; genul face referire la Formațiunea Pebas din Peru, unde a fost găsită fosila, iar "yacuruna" este un termen pentru oamenii acvatici mitici din legendele locale, în limba indigenă Kichua.

"Cred că aceasta este o descoperire remarcabilă, mai ales având în vedere că America de Sud are o specie de delfin de râu care aparține unui grup complet diferit de odontocetuși (balene cu dinți)", a declarat Jorge Velez-Juarbe, conservator asociat al mamiferelor marine la Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles County, într-un e-mail.

"(Aceasta) mă face să mă întreb și eu câte alte înregistrări de delfini de râu dispăruți așteaptă să fie descoperite", a declarat Velez-Juarbe, care nu a fost implicat în cercetare, pentru CNN.

Delfinii moderni de apă dulce sunt cunoscuți pentru nasul lor foarte alungit, în comparație cu botul mai butucănos al delfinilor marini. Există delfinul de râu din Asia de Sud (genul Platanista) și delfinul de râu din Amazon (genul Inia), cunoscut și sub numele de delfinul roz de râu, iar cele două grupuri includ mai multe specii și subspecii.

Delfinul de râu Yangtze din China (Lipotes vexillifer) reprezintă un al treilea gen, dar specia nu a mai fost văzută în sălbăticie de 40 de ani și este posibil să fi dispărut, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). De fapt, toate speciile de delfini de râu existente sunt pe cale de dispariție sau în pericol critic de dispariție, precizează IUCN.

Cercetătorii au descoperit fosila delfinului amazonian în 2018, în apropiere de râul Napo din Loreto, Peru. Autorul principal al studiului, Aldo Benites-Palomino, doctorand la Departamentul de Paleontologie al Universității din Zurich, s-a oprit să examineze niște fragmente stâncoase cu aspect ciudat de pe sol, a declarat pentru CNN. În același timp, coautorul studiului, John J. Flynn, curator al mamiferelor fosile la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, a indicat ceea ce părea a fi un craniu care ieșea dintr-un terasament.

"Am întrebat: "Hei, John, are legătură cu această piesă pe care o am în mână?". își amintește Benites-Palomino. Ceea ce ținea în mână s-a dovedit a fi un rostru - vârful rotunjit al unui nas - de la craniul înfipt. Pe măsură ce l-au curățat suficient de mult pentru a vedea formele alveolelor dentare, Benites-Palomino și-a dat seama că aveau în față ceva neobișnuit.

"Am început să țipăm: "Este un delfin! Este un delfin!" a spus Benites-Palomino.

La început, au crezut că se va dovedi a fi o rudă veche a delfinilor de râu amazonieni moderni. Dar o curățare mai amănunțită a dezvăluit că dimensiunea și forma orbitei seamănă cu cea a delfinilor de râu din Asia de Sud, care au ochii mult mai mici decât verii lor sud-americani.

"Acela a fost un moment în care toată lumea s-a speriat, pentru că nu era un delfin de râu amazonian", a declarat Benites-Palomino. Acest lucru le-a spus oamenilor de știință că două tipuri de delfini s-au mutat independent și în momente diferite în interiorul regiunii.

Platanistoidele - grupul care include P. yacuruna și delfinii de râu moderni din Asia de Sud - erau răspândite în urmă cu aproximativ 20 de milioane de ani. Strămoșii delfinilor de râu amazonieni moderni erau obișnuiți în oceane în urmă cu aproximativ 10 milioane până la 6 milioane de ani, a declarat Benites-Palomino.

Deoarece ambele grupuri de cetacee erau atât de diverse, unele specii s-au aventurat probabil în ecosistemele fluviale și lacustre, căutând mai puțină concurență pentru hrană. Acest mediu amazonian de apă dulce era bogat în nutrienți și plin de viață, găzduind crocodili, broaște țestoase și pești, precum și mamifere precum leneși, rozătoare, ungulate și primate.

"În general, în aceste ecosisteme, "delfinii de râu" pot fi considerați prădători apex", a declarat Velez-Juarbe.

P. yacuruna a fost printre primele valuri de delfini care au testat apele râurilor și lacurilor amazoniene; lipsa prădătorilor în noul său cămin ar putea explica modul în care specia a evoluat pentru a deveni atât de mare, potrivit studiului. Însă schimbările de mediu, cum ar fi seceta, ar fi putut ulterior să îl condamne pe P. yacuruna și să îl ducă la dispariție, deschizând habitatul de apă dulce strămoșilor delfinilor roz de râu actuali.

"Acum știm că această specie a trăit acolo în trecut, dar și că Amazonia este importantă pentru Inia geoffrensis", a declarat Benites-Palomino. "[Descoperirea] evidențiază faptul că acesta este un mediu extrem de important pentru evoluția cetaceelor de apă dulce."

Dispariția lui P. yacuruna este un memento sumbru că acest mediu important este prea ușor de perturbat. În prezent, delfinii de râu amazonieni moderni se confruntă cu un viitor incert, în principal din cauza poluării cu mercur din mineritul aurifer care invadează lanțul alimentar, potrivit World Wildlife Fund. Fosila nou descoperită face aluzie la fragilitatea ecosistemelor de apă dulce și la vulnerabilitatea locuitorilor lor - din trecut și din prezent - la schimbările de mediu, indiferent dacă aceste schimbări sunt naturale sau provocate de om, a adăugat Velez-Juarbe.

"Pebanista adaugă un alt strat la istoria evolutivă complicată a cetaceelor și în special a "delfinilor de râu", cele câteva specii care supraviețuiesc până în prezent nu sunt decât ultimele rămășițe ale unor grupuri care au fost cândva mult mai diverse."