Numărul imigranților români în Spania a scăzut cu 30% într-un deceniu: „Nu mai este paradisul muncii, cum era cândva"

• Tweet

Comunitatea românească din Spania, cândva cea mai mare comunitate străină din țară, este în scădere semnificativă. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INE) raportate de ABC, numărul cetățenilor români a scăzut de la un vârf de 897 de mii în 2012, la 627 de mii în 2022, o scădere de 30%. Această scădere reflectă o realitate ce arată că Spania nu mai este paradisul muncii, care a atras sute de mii de persoane, în urmă cu două decenii.

Percepția că România oferă acum mai multe oportunități câștigă teren printre mulți. Florin, un muncitor în construcții care se află de două decenii la Castelldefels și a fost contactat de ABC, este un exemplu clar. În curând se va întoarce în Maramureș, în nordul României, unde își construiește o casă. „Văd aici un haos în creștere, în timp ce în România sunt noi oportunități", explică el. La fel ca el și alți români aleg să se întoarcă, atrași de o țară care a cunoscut o creștere economică impresionantă în ultimii ani.

Schimbarea este semnificativă: în 2002, când a fost permis temporar accesul în spațiul Schengen, mulți români au emigrat, în căutarea unui viitor mai bun. La acea vreme, PIB-ul Spaniei pe cap de locuitor era de 18.100 de euro, în timp ce al României de numai 2.250 de euro. Cu toate acestea, de atunci, PIB-ul României a crescut cu 87,07%, aproape de două ori mai mult decât cel al Spaniei (care a crescut cu 41,55%).

„România devine un loc cu mare potențial", spune Silvia Marcu, cercetător CSIC specializat în mișcări migratorii. Potrivit ei, mulți români care au peste 35 - 40 de ani și au acumulat experiență și economii în Spania se întorc cu planuri de a investi în afaceri sau de a cumpăra locuințe. Acest fenomen reflectă o „întoarcere conștientă" determinată de condiții mai bune din țara de origine, precum presiunea fiscală mai mică și o rată a șomajului de 5,4%, mult sub nivelul de 11,21% înregistrat în Spania.

Tendința se face simțită și în cartierele și municipalitățile în care comunitatea românească prinsese rădăcini, precum La Elipa din Madrid sau Corredor del Henares, care include orașe precum Coslada, Alcalá de Henares și Torrejón de Ardoz. Cu toate acestea, proprietarii de mici afaceri precum Viorel și Valentin, proprietari ai restaurantului românesc La Bunica, din Madrid, observă că economia spaniolă nu mai este atât de atractivă. „Devine din ce în ce mai greu să conduci o afacere aici, se pare că muncim doar pentru a plăti taxe", se plânge Valentin.

Fenomenul migrației nu este nou, dar a evoluat de-a lungul anilor. În primii ani ai mileniului, majoritatea românilor a venit în Spania căutând stabilitate economică. Deschiderea temporară a spațiului Schengen în 2002 și intrarea oficială a României în Uniunea Europeană în 2007 au marcat două valuri majore de migrație. Totuși, din 2012, când Spania a încetat să mai ofere aceleași oportunități economice, între cele două comunități a început un „divorț".