În timp ce ucrainenii distrug Delta Dunării, consilierul lui Zelenski sfidează România: Acum avem alte priorități!

• Tweet

Ucrainenii au început lucrări serioase pentru dragarea canalului Bîstroe, iar efectele acestor lucrări asupra Deltei Dunării din România sunt dezastruoase. Navigația pe canalele Deltei Dunării vor deveni aproape imposibile, iar întreaga arhitectură a Deltei ar putea fi distrusă.

În timp ce România protestează și cere ucrainenilor să oprească dragarea, consilierul lui Zelenski, Mihailo Podoliak, recunoaște lucrările, dar susține că în perioada asta există alte priorități.

"Cred că acum avem și alte priorități, este război. Aceste discuții despre ecologia unei zone Delta Dunării se pot discuta în detalii la nivelul ministerelor noastre pentru a fi găsite soluțiile necesare. Acestea minimizează impactul ecologic al războiului din Ucraina și minimizează urmările lui negative. Totuși, în prim plan iese altceva: războiul, armamentul, apoi celelalte nuanțe legate de ecologia regională.", spune consilierul lui Zelenski.

Delcarația lui Podoliak este scandaloasă, pentru că în timp ce explică că există alte "priorități", utilajele ucrainene continuă dragarea pe canalul Bîstroe. În același timp, Podoliak ne explică că Ucraina are drept prioritate procurarea de arme, dar "uită" că România este țară de tranzit pentru armele care ajung în Ucraina.

România este una dintre țările care a ajutat cel mai mult Ucraina de la începutul războiului. Țara noastră este principala rută de transport pentru cerealele ucrainene.

Dacă este să dăm crezare informațiilor furnizate de Rusia, România este și principala țară din care se furnizează arme către Ucraina. Autoritățile române au preferat să păstreze o tăcere totală pe subiectul armelor furnizate Ucrainei. Nu s-a negat faptul că se trimit arme, dar niciodată nu s-a avansat o cifră.

Reaprinderea scandalului pe canalul Bîstroe

Amabasada Ucrainei a transmis mai multe precizări în contextul apariției unor informații privind executarea unor lucrări de dragare a canalului Bîstroe, fără informarea României, fapt care a stârnit mai multe reacții la București.

Anunțând demersul, Victor Negrescu a mai subliniat „faptul că țara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepțională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat, și a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menținute".

Europarlamentarul român a întrebat Comisia Europeană dacă sprijină demersurile Ucrainei în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, dar și cum apreciază „impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina și dacă, înainte de a depune cererea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T, autoritățile ucrainene au consultat România", potrivit sursei citate.

Citeste si: Scrisoarea de protest la adresa Ucrainei trimisă de România către Comisia Europeană în scandalul Bâstroe / DOCUMENT
De ce este important pentru Ucraina și de ce România se opune

Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.

România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite însă părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.

Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, în urma mai multor ani de de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.

Ucraina a cerut includerea brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T

Victor Negrescu a solicitat poziția Comisiei Europene cu privire la planul Ucrainei de a introduce brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), țara prezentând un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe.

„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale", a precizat eurodeputatul social-democrat.