În ce stadiu se află Dosarul „10 august": Patru ani de la protestul diasporei

• Tweet

În urmă cu patru ani, aproximativ 100.000 de români s-au adunat în Piaţa Victoriei pentru a critica ofensiva PSD, condus de Liviu Dragnea, asupra Justiţiei, într-o manifestaţie împotriva Guvernului Dăncilă. Protestul s-a terminat cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă ale jandarmilor şi peste 700 de plângeri penale ale românilor care au fost loviţi de jandarmi. În prezent, Dosarul „10 august" se află la Secţia Parchetelor Militare.

Dosarul a fost deschis în anul 2018, clasat de DIICOT în 2020 şi redeschis în primăvara acestui an, în urma contestaţiei unui protestatar. Deschis în 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar Bucureşti, în urma plângerilor a sute de oameni care au suferit după intervenţia agresivă a Jandarmeriei, dosarul s-a plimbat timp de patru ani între parchete şi instanţe.

Parchetul General a anunţat pe 28 iunie 2019 că procurorii Secţiei parchetelor militare au decis declinarea competenţei de soluţionare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie a forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor.

La DIICOT există un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în 2018 de Jandarmeriei, care a reclamat infracţiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o lovitură de stat din partea protestatarilor.

La aproximativ doi ani de la protestul diasporei, pe 15 iulie, procurorii DIICOT au clasat parţial dosarul. Prin acest mod au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române şi comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo la Tribunalul Bucureşti, care a amânat în nenumărate rânduri pronunţarea unei decizii.

Tribunalul Bucureşti a decis pe 2 martie 2021 că dosarul privind intervenţia Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat. Cu toate acestea, pe 16 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a decis redeschiderea dosarului, vizându-i pe şefii Jandarmeriei. Decizia a fost luată în urma unei contestaţii depuse de Ioan Crăciuneanu, rănit în urma protestului.

În prezent, dosarul se află la Secţia Parchetelor Militare. Procurorul General Gabriela Scutea a declarat, în urmă cu o săptămână, că nu poate avansa un termen de soluţionare a dosarului, mai ales că este şi vacanţa judecătorească.

În luna aprilie a acestui an, procurorii au redeschis urmărirea penală pentru foştii şefi ai Jandarmeriei, aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals şi uz de fals.

Comunitatea Declic a transmis printr-un comunicat de presă că solicită urgentarea anchetei privind violenţele din 10 august şi extinderea anchetei. Cătălina Hopârteanu, coordonatorul campaniei prin care Declic cere anchetă corectă în dosarul 10 august, a afirmat că procurorii ocolesc vinovaţii morali. Demersul Declic este susţinut de peste 61.200 de cetăţeni care au semnat deja petiţia prin care cer o anchetă corectă în cazul 10 august.