Minune la înmormântarea fetei ucise în Mangalia! Oamenii au început să tremure când au văzut fața Alinei

• Tweet

Alina, fata ucisă cu sălbăticie de cea mai bună prietenă a sa în Mangalia, a fost înmormântată în satul natal, în rochie de mireasă. În timpul slujbei de înmormântare oamenii care au venit să o conducă pe ultimul drum pe Alina au rămas înmărmuriți atunci când au văzut minunea.

Oamenii au început să tremure când au văzut lacrimi pe fața Alinei. La un moment dat, oamenii au observat pe chipul tinerei din sicriu lacrimi. Rudele și apropiații fetei au rămas înmărmuriți atunci când au văzut șiroaiele de lacrimi curgând pe chipul său și spun că este vorba despre o adevărată minune.

"Uitați, plânge! Alina plânge cu noi!", au spus cei din jurul sicriului, când au sesizat, înfiorați, că în colțul ochilor copilei din sicriu se zăresc urme umede, ca ale unor lacrimi. În acel moment, oamenii și-au făcut cruce și au izbucnit în plâns, răscolind o durere și mai profundă în inima familiei deja împietrită de durere. "Alina plânge la propria înmormântare", șopteau cutremurate rudele fetei.

Chiar dacă în Buda, satul natal al Alinei se vorbește acum despre o adevărată minune petrecută la înmormântarea ei, medicii legiști îi contrazic și spun că este vorba despre un fenomen cât se poate de natural, iar umezirea din acea zonă face parte dintr-un proces firesc în care intră trupurile neînsuflețite. Cu toate aceștia oamenii sunt convinși că Alina a plâns la propria înmormântare deoarece îi părea rău că pleacă de pe această lume. Mai mult, unii oameni spun că fata ar fi plâns din cauză că își lasă în urmă părinții și frații într-o mare suferință.

Ucigașa Alinei le-a povestit anchetatorilor pas cu pas cum a săvârșit crima. „Într-un moment de furie, întrucât Alina îmi răspundea evaziv, am început să tremur. Inițial, am ezitat, însă după aceea am înjunghiat-o. Menționez că Alina nu dormea, însă stătea cu ochii închiși și fața la perete. Nu am vrut să o omor, însă am avut un moment în care m-am pierdut cu firea. După ce am înjunghiat-o, Alinei îi curgea sânge din gură și din rana făcută cu cutitul, horcăia, motiv pentru care am încercat să îi pun mâna la gură să nu se audă în celelalte camere. A durat aproximativ o jumătate de oră până a decedat, timp în care m-a zgâriat pe mână și pe gât și chiar și pe spate.

Am stat câteva minute în afara hotelului să îmi revin și am decis să chem un taxi, dar nu eram decisă unde să merg. Am găsit un taxi pe internet și taximetristul m-a întrebat în mod repetat ce am în valiză, timp în care a venit și un coleg de muncă, pe nume Vali, căruia i-am zis că plec acasă. Acesta m-a ajutat să pun valiza în portbagajul taxiului, după care Vali a plecat. M-am urcat în taxi, în dreapta față și i-am spus taximetristului că vreau să merg la bancomat și că ulterior mă voi decide unde merg. Eu nu eram murdară pe haine, deoarece mă schimbasem în cameră. Taximetristul a observat că am vânătăi pe față și pe gât însă eu i-am zis ca m-am lovit la muncă.

Am plecat spre bancomat și taximetristul m-a dus la un bancomat BRD, din câte îmi amintesc, și cred că am scos 2.000 lei și am revenit în taxi cerându-i taximetristului să mă ducă în Vaslui. Acesta a refuzat și a întrebat un alt coleg dacă dorește să mă ducă și acesta a răspuns afirmativ solicitându-mi pentru acest serviciu 1.500 lei.

Până să ne întâlnim cu taximetristul care trebuia să mă ducă la Vaslui eu m-am răzgândit și i-am solicitat taximetristului să mă ducă de unde m-a luat. Pe drum m-am gândit că ar fi mai bine să mă lase în parcul din apropiere, pe unde treceam și a fost de acord. Probabil pentru că păream derutată, taximetristul m-a întrebat dacă are cine să mă ia, însă la insistentele mele, acesta m-a lăsat în pace. După ce a oprit taximetrul, taximetristul m-a ajutat să dau jos valiza din portbagaj și m-a tot întrebat ce am în valiză, deoarece era foarte grea", le-a spus Loredana oamenilor legii.