ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




În Germania s-a experimentat „venitul minim garantat". Concluziile dupa 3 ani

Postat la: 13.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

În Germania s-a experimentat „venitul minim garantat

Timp de trei ani, 122 de persoane au primit lunar și necondiționat suma de 1.200 de euro, ca parte a unui experiment menit să testeze efectele unui venit minim garantat aplicat pe scară largă, relatează CNN.

„Venitul universal va fi necesar în timp, dacă inteligența artificială va prelua majoritatea locurilor de muncă umane", spunea Elon Musk în 2018 despre ideea unui astfel de venit.

Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de venit garantat, implică asigurarea unei sume de bani membrilor societății, indiferent cât câștigă deja fiecare prin muncă, pentru a le oferi libertatea de a opta între un loc de muncă sau altul, de a se instrui pentru noi joburi sau de a se angaja în activități creative sau de familie.

Ideea unui venit de bază universal a apărut în urmă cu câțiva ani în California, când a fost derulat un experiment menit să-i testeze fezabilitatea. Oamenii care au participat atunci la experiment au primit 500 de dolari pe lună. Rezultatele de atunci i-au făcut pe cercetători să spună că o astfel de abordare ar putea avea un impact „profund" în societate, fiindcă i-ar putea face pe oameni să fie mai puțin dispuși să muncească.

Un experiment realizat recent în Germania arată însă contrariul. Organizație non-profit cu sediul la Berlin, Mein Grundeinkommen („Venitul meu de bază"), a monitorizat timp de trei ani 122 de persoane. Din iunie 2021 până în mai 2024, acestea au primit lunar și necondiționat suma de 1.200 de euro.

Studiul s-a axat pe oameni cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care locuiau singuri și câștigau deja între 1.000 și 2.600 de euro pe lună. Participanții la studiu au fost liberi să folosească banii suplimentari în orice scop doreau.

Pe parcursul a trei ani, singura sarcina a fost ca ei să completeze, la fiecare șase luni, un chestionar despre diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv situația financiară, modul de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.

Potrivit rezultatelor experimentului, primirea unui venit de bază nu i-a determinat pe oameni să renunțe la muncă. În medie, participanții la studiu au rămas angajați și au continuat să lucreze 40 de ore pe săptămână.

Din acest punct de vedere, ei s-au comportat identic cu membrii din grupul de control al experimentului, care nu au primit nicio plată.

De asemenea, potrivit experimentului, beneficiarii venitului de bază s-au confesat că viața lor a devenit „mai valoroasă și mai semnificativă" și că au simțit o ameliorare a sănătății lor mintale.

În special femeile au menționat un sentiment de mai mare autonomie în viața lor, arătând că au mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.

„Nu am găsit nicio dovadă că oamenilor le place să nu facă nimic", a declarat pe Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, care a fost implicată în studiul Mein Grundeinkommen.

Spre deosebire de grupul de control, care nu a primit nicio plată, persoanele care au primit un venit de bază au avut mai multe șanse de a-și schimba locul de muncă sau de a se înscrie în învățământul superior.

Totodată, particpanții s-au declarat mai satisfăcuți de viața lor profesională și au fost „semnificativ" mai mulțumiți de situația lor financiară.

Constatările studiului german nu sunt „deloc surprinzătoare", a declarat și Matthew Johnson, un profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Regatul Unit, care studiază implementarea venitului universal.

„Acest studiu confirmă dovezile numeroase pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică și piața muncii. Dimpotrivă, le oferă lucrătorilor siguranța economică de a-și asuma riscuri moderate și de a le evita pe cele periculoase în viața lor profesională", a spus el pentru CNN.

„Știm că sporirea cuantumului, a siguranței și a previzibilității veniturilor îmbunătățește rezultatele-cheie în materie de sănătate, muncă, antreprenoriat, educație și în aproape toate celelalte aspecte ale vieții", a subliniat profesorul Matthew Johnson.

Elliott Johnson, colegul său de la Northumbria, a punctat că experimentul german dezvăluie de ce oamenii au nevoie de sprijin financiar necondiționat.

„Reducerea condiționalității și asigurarea faptului că oamenii au suficienți bani pentru elementele de bază îmbunătățește sănătatea și elimină descurajarea perversă de a se implica în muncă și în activități fizice și sociale", a declarat el la CNN.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

În Germania s-a experimentat „venitul minim garantat". Concluziile dupa 3 ani

Postat la: 13.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Timp de trei ani, 122 de persoane au primit lunar și necondiționat suma de 1.200 de euro, ca parte a unui experiment menit să testeze efectele unui venit minim garantat aplicat pe scară largă, relatează CNN.

„Venitul universal va fi necesar în timp, dacă inteligența artificială va prelua majoritatea locurilor de muncă umane", spunea Elon Musk în 2018 despre ideea unui astfel de venit.

Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de venit garantat, implică asigurarea unei sume de bani membrilor societății, indiferent cât câștigă deja fiecare prin muncă, pentru a le oferi libertatea de a opta între un loc de muncă sau altul, de a se instrui pentru noi joburi sau de a se angaja în activități creative sau de familie.

Ideea unui venit de bază universal a apărut în urmă cu câțiva ani în California, când a fost derulat un experiment menit să-i testeze fezabilitatea. Oamenii care au participat atunci la experiment au primit 500 de dolari pe lună. Rezultatele de atunci i-au făcut pe cercetători să spună că o astfel de abordare ar putea avea un impact „profund" în societate, fiindcă i-ar putea face pe oameni să fie mai puțin dispuși să muncească.

Un experiment realizat recent în Germania arată însă contrariul. Organizație non-profit cu sediul la Berlin, Mein Grundeinkommen („Venitul meu de bază"), a monitorizat timp de trei ani 122 de persoane. Din iunie 2021 până în mai 2024, acestea au primit lunar și necondiționat suma de 1.200 de euro.

Studiul s-a axat pe oameni cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care locuiau singuri și câștigau deja între 1.000 și 2.600 de euro pe lună. Participanții la studiu au fost liberi să folosească banii suplimentari în orice scop doreau.

Pe parcursul a trei ani, singura sarcina a fost ca ei să completeze, la fiecare șase luni, un chestionar despre diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv situația financiară, modul de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.

Potrivit rezultatelor experimentului, primirea unui venit de bază nu i-a determinat pe oameni să renunțe la muncă. În medie, participanții la studiu au rămas angajați și au continuat să lucreze 40 de ore pe săptămână.

Din acest punct de vedere, ei s-au comportat identic cu membrii din grupul de control al experimentului, care nu au primit nicio plată.

De asemenea, potrivit experimentului, beneficiarii venitului de bază s-au confesat că viața lor a devenit „mai valoroasă și mai semnificativă" și că au simțit o ameliorare a sănătății lor mintale.

În special femeile au menționat un sentiment de mai mare autonomie în viața lor, arătând că au mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.

„Nu am găsit nicio dovadă că oamenilor le place să nu facă nimic", a declarat pe Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, care a fost implicată în studiul Mein Grundeinkommen.

Spre deosebire de grupul de control, care nu a primit nicio plată, persoanele care au primit un venit de bază au avut mai multe șanse de a-și schimba locul de muncă sau de a se înscrie în învățământul superior.

Totodată, particpanții s-au declarat mai satisfăcuți de viața lor profesională și au fost „semnificativ" mai mulțumiți de situația lor financiară.

Constatările studiului german nu sunt „deloc surprinzătoare", a declarat și Matthew Johnson, un profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Regatul Unit, care studiază implementarea venitului universal.

„Acest studiu confirmă dovezile numeroase pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică și piața muncii. Dimpotrivă, le oferă lucrătorilor siguranța economică de a-și asuma riscuri moderate și de a le evita pe cele periculoase în viața lor profesională", a spus el pentru CNN.

„Știm că sporirea cuantumului, a siguranței și a previzibilității veniturilor îmbunătățește rezultatele-cheie în materie de sănătate, muncă, antreprenoriat, educație și în aproape toate celelalte aspecte ale vieții", a subliniat profesorul Matthew Johnson.

Elliott Johnson, colegul său de la Northumbria, a punctat că experimentul german dezvăluie de ce oamenii au nevoie de sprijin financiar necondiționat.

„Reducerea condiționalității și asigurarea faptului că oamenii au suficienți bani pentru elementele de bază îmbunătățește sănătatea și elimină descurajarea perversă de a se implica în muncă și în activități fizice și sociale", a declarat el la CNN.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE