Impozitul pe proprietate, complet diferit din 2025. Cum arată noua formulă de calcul care ar putea tripla datoriile românilor către stat

• Tweet

Impozitul pe proprietate pentru locuințele românilor va suferi modificări fundamentale din 2025, potrivit modificărilor impuse de către Legea nr. 370/2022, care a ratificat și păstrarea intactă a formulei de calcul pentru 2023 și 2024.

Diferența majoră în felul în care se vor calcula impozitele pe locuință stă în faptul că proprietarii trebuie să se pregătească să plătească o taxă în funcție de valoarea de piață a imobilului, în loc de criteriul suprafeței, cum este cazul în prezent. Calcule făcute de jurnaliști și economiști plasează astfel noile impozite la cote triple în anumite cazuri pentru ce vor avea românii de plată începând de anul următor.

Noul sistem de impozitare locală a clădirilor deținute de persoanele fizice și persoanele juridice a fost legiferat de un act normativ publicat în Monitorul Oficial în 2022. Legea 370/2022, care a intrat în vigoare pe 23 decembrie 2022, prevede o păstrare a regulilor actuale pentru impozitul local pe clădiri pentru 2023 și 2024 și modificarea sistemului de calcul începând din 2025.

In cazul persoanelor fizice se păstrează anul acesta regulile vechi pentru impozitul pe clădirile rezidențiale, clădirile nerezidențiale și clădirile mixte. Mai exact, în 2024, se aplică o cotă între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, aceasta determinându-se prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a clădirii cu valoarea din tabelul din Codul fiscal (articolul 457), cu mențiunea că în general, legea prevede că valoarea impozabilă a clădirii este ajustată în funcție de rangul localității și zona de amplasare.

Începând cu anul 2025, însă, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii rezidențiale, indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică. Mai precis, se însumează valorile clădirii, clădirilor-anexă și suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, așa cum reies din studiile de piață (așa-zisele grile notariale), arată sursa citată.

Pentru persoanele juridice, în 2024 sunt păstrate regulile vechi pentru impozitul pe clădirile rezidențiale și nerezidențiale, inclusiv cele cu destinație mixtă, prin aplicarea unei cote între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, iar impozitul pe clădirile nerezidențiale se calculează prin aplicarea unei cote între 0,2% și 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii. Pentru clădirile mixte, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru partea cu destinație rezidențială cu impozitul pentru partea cu destinație nerezidențială. Astfel, se păstrează regula stabilirii impozitului pe baza raportului de evaluare întocmit de un evaluator autorizat o dată la cinci ani, arată legea nr. 370/2022.

Și în cazul companiilor, impozitul se va calcula, din 2025, prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii, aceasta determinându-se prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă și a valorii suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în studiile de piață (așa-zisele grile notariale).

Incepând cu 2023, a fost introdusă posibilitatea consiliilor locale de a scuti sau a reduce impozitul pentru locuințele noi sau reabilitate la care se fac lucrări de eficientizare energetică, pentru care s-au instalat sisteme de producere a energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice sau pentru care s-au făcut sisteme ecologice certificate pentru colectarea și tratarea apelor uzate rezultate din consumul propriu. Facilitatea se aplică (dacă se introduce la nivel de localitate, din moment ce e opțională) numai celor care au suportat din bani proprii cheltuielile necesare. Măsura este la punctul 13 de la articolul I din Legea 370/2022, potrivit sursei citate.

Valoarea unui apartament cu 2 camere, de 50 mp, construit într-un bloc nou este în medie de 150.000 euro. Dacă se va aplica o cotă minimă, de 0,1%, impozitul anual va fi de 150 euro, adică 750 de lei - aproape de 3 ori mai mult decât în prezent. Totodată, în cazul capitalei, impozitul pentru un apartament de 3 camere dintr-un bloc situat în Bucureşti e de peste 300 de lei pentru o locuință considerată a valorând 120.000 de euro, așadar de anul viitor taxa s-ar putea dubla. Românii care deţin proprietăţi scumpe vor plăti însă cel mai mult. Impozitul pentru o vilă din centrul Capitalei în valoare de 4 milioane de euro va fi de 4.000 euro, adică 20.000 lei pe an, spun jurnaliștii.

Măsura ar fi menită să aducă mai mulţi bani la bugetele locale. În acest context, anul trecut, administraţiile locale au avut venituri de 130 de miliarde de lei, din care doar 8 miliarde din impozitele pe proprietăti. Astfel, până în 2025, statul trebuie să stabilească şi care este valoarea de piaţă a locuinţelor. Pentru a face acest lucru, Ministerul finanțelor pregăteşte un sistem informatic nou cu bani europeni.

Apartamentele de vânzare din România au fost cu 9% mai scumpe la început de 2024 față de ianuarie 2023, cu toate că prețurile medii rămân relativ similare cu cele din luna decembrie 2023. Deși rămâne de văzut cum va evolua piața imobiliară până la introducerea cu titlu obligatoriu a noului sistem de calcul a impozitului pe locuință, prețul solicitat pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a crescut cu 10% în luna ianuarie 2024 față de ianuarie 2023, în timp ce prețul apartamentelor vechi a crescut, în medie, cu 8%.

În București, prețurile medii pentru vânzarea apartamentelor vechi sunt mai ridicate decât cele ale apartamentelor noi. Astfel, prețul mediu solicitat pentru vânzarea unui apartament nou a ajuns, în ianuarie 2024, la 1.705 euro/metru pătrat, un preț cu 10% mai ridicat față de aceeași lună a anului anterior și cu 3% mai mare față de luna decembrie 2023. În ceea ce privește apartamentele vechi, acestea au avut un preț de cerere de 1.732 euro/metru pătrat, cu 9% mai ridicat față de luna ianuarie a anului trecut și cu 3% mai mare față de luna decembrie 2023.

În Cluj, prețul mediu de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.596 euro/metru pătrat în ianuarie 2024, cu 7% mai ridicat comparativ cu ianuarie 2023. Apartamentele vechi din Cluj-Napoca au avut un preț mediu de cerere de 2.560 euro/metru pătrat, cu 11% mai ridicat decât în aceeași lună a anului anterior. La o distanță considerabilă de preț, prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi în Iași a fost de 1.521 euro/metru pătrat. Prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere medie de 9%, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 11%, comparativ cu luna ianuarie 2023.

În Timișoara, prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.542 euro, cu 3% mai ridicat față de aceeași lună a anului 2023. La apartamentele vechi observându-se o creștere de 8%, până la 1.532 euro/metru pătrat.