Giganticele râuri din cer. Un fenomen atmosferic foarte puțin cunoscut în România, care uneori produce inundații catastrofale

• Tweet

Râuri nu există doar la sol, ci și în atmosferă, iar meteorologii vorbesc despre „râuri atmosferice", practic despre benzi de mii de kilometri lungime, care conțin foarte multă apă ce aduce ploi record în diverse locuri de pe Terra. Cum iau naștere aceste întinse râuri cerești? De ce sunt puțin cunoscute în România și cum le schimbă clima tot mai caldă?

Se numesc „râuri atmosferice" (atmospheric rivers, în engleză) fiindcă sunt lungi, nu foarte late, dar conțin cantități uriașe de apă care ajung pe Pământ. Cel mai lung râu atmosferic documentat de climatologi a avut peste 8.000 km lungime și a lovit în 2017 regiunea Pacific Northwest. Cele mai multe au în jurul a 2.000 km lungime și 800 km lățime.

Sunt prezente în multe locuri din lume, iar prezența lor are consecințe: aduc ninsoare în estul Antarcticii, produc inundații în Europa Occidentală, fac ca râurile terestre să iasă din matcă în Australia și tot ele, aceste „atmospheric rivers" produc dezastre în vestul SUA. Dar, deși nu pare, au și părți pozitive.

„Sunt benzi foarte lungi încărcate cu extrem de multă umezeală. Transportul de apă este ceva ce se întâmplă des în atmosferă, dar ca să fie vorba despre un „râu atmosferic" trebuie să aibă cel puțin 2,000 km lungime, iar lățimea să fie mai mică de 1.000 km. Din satelit, un râu atmosferic arată precum o bandă foarte lungă și foarte subțire și se vede albă, fiindcă are în el cantități uriașe de apă", explică pentru HotNews.ro Monica Ioniță, cercetător din Germania care a studiat subiectul și a scris despre el, împreună cu doi colegi (Viorica Nagavciuc și Bin Guan).

Aceste „râuri" sunt foarte importante, deoarece 90% din cantitatea totală de vapori de apă ce este transportată la latitudinile medii ajunge acolo prin intermediul acestor „atmospheric rivers".

În California apar foarte des, sunt esențiale pentru resursa de apă și pentru stratul de zăpadă, iar cel mai cunoscut râu atmosferic este denumit „Pineapple Express" și aduce pe coasta de Vest a SUA umezeală din zona insulelor Hawaii. Mai multe despre cum apar ele și cum se formează puteți citi aici.

În California, undeva între 25% și 50% dintre precipitațiile anuale provin de la aceste fenomene care uneori produc inundații catastrofale, dar ele au și laturi bune, dincolo de zăpadă adusă în faimoasele stațiuni de schi. Pot pune capăt secetelor, reumplu rezervoarele de apă și înverzesc peisajul uscat. Zăpada este bună și pentru agricultură.

Tot în California, în medie, între 7 și 10 râuri atmosferice serioase apar în fiecare an. Un studiu citat pe site-ul NASA indica faptul că râurile atmosferice vor fi mai mari din cauza încălzirii globale.

Și pagubele în urma inundațiilor aduse de aceste „râuri" vor fi mai mari, arată un alt studiu, publicat în revista Nature.

Nu este de glumă cu aceste fenomene Un studiu de la început de 2024 descrie cum au acționat patru râuri atmosferice pe coasta de Vest a SUA. O cercetare arată impactul pe care aceste „râuri din cer" îl au asupra precipitațiilor din Asia de Est

Aceste râuri se formează undeva deasupra oceanelor, unde este mai cald și pot aduce dezastre mai ales în zonele de coastă, prin intermediul ciclonilor extratropicali ce apar mai ales iarna, explică Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine (Bremerhaven, Germania).

Cum un râu atmosferic conține foarte multă umezeală, când ele se formează și ajung pe coasta de Vest a Americii, aceste benzi cu multă apă „se întâlnesc" cu munții și aduc multă zăpadă în stațiunile de schi.

În Europa nu apar așa de des, în afară de Marea Britanie, Irlanda, vestul Norvegiei, după ce se formează un pic mai la nord de Atlanticul tropical, iar această bandă de nori cu foarte multă apă ajunge până spre Scandinavia.

În mod excepțional, aceste râuri atmosferice ajung și în Europa Centrală, mai ales pe Rin, în Germania. „Eu fac prognoze pe râuri în Germania, iar acum câțiva ani tot erau probleme iarna, fiindcă nu știam de unde avem atâta apă. Aceste râuri atmosferice pot fi prezente și în zona Rinului, fiindcă ajung pe coasta de Vest a Europei, lovesc Franța, dau de zone montane, se ridică și aduc apoi foarte multe precipitații. Nu se întâmplă foarte des, însă cele mai multe dintre precipitațiile din regiunea Rinului în timpul iernii sunt asociate cu aceste râuri atmosferice", explică Monica Ioniță.

În afară de Regatul Unit și Norvegia, aceste râuri afectează Franța, mai des Spania (inundații), dar limita este vestul Germaniei, fiindcă aceste uriașe benzi nu prea mai au putere să avanseze și mai departe spre est.

Ar putea să ajungă spre România? „Nu cred și este mai bine că nu au ajuns", spune Monica Ioniță, însă reminiscențe ale acestor râuri pot ajunge mai departe de vestul Germaniei. „Totuși, nu prea am văzut inundații în sezonul de iarnă în România, iar asta arată că aceste râuri nu au ajuns în țară și doar în Europa de Vest avem parte de multe inundații iarna".

Există și o „scară de măsură" în cinci trepte pentru ierarhizarea râurilor atmosferice, de la „slabe", până la „excepționale", în funcție de cantitatea de apă transportată.

La fel cum se întâmplă și cu alte episoade de precipitații intense, și râurile atmosferice vor fi afectate de clima tot mai caldă, iar asta înseamnă că, în medie, vor aduce mai multă ploaie, vor fi mai frecvente și mai intense și vor aduce mai puțină zăpadă.

Un râu atmosferic se poate deplasa chiar și cinci zile deasupra oceanului, iar când ajunge în zonele de coastă evenimentul extrem de precipitații durează în medie cam 15-20 de ore, însă au fost și cazuri în care unele zone au fost grav inundate după ploi intense ce au durat mai mult de două zile.