FMI spune că lumea trebuie să se pregătească pentru ceva "inimaginabil" după COVID și după războiul din Ucraina!

• Tweet

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că lumea trebuie să fie pregătită să facă față mai bine șocurilor și "inimaginabilului" într-o lume post-COVID-19 și în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, aflat în desfășurare.

Georgieva a făcut aceste comentarii în timpul unui panel World Government Summit găzduit de Hadley Gamble de la CNBC în Dubai, la 14 februarie, unde a făcut referire și la cutremurele recente din Turcia și Siria, care au ucis peste 36.000 de persoane.

Întrebată cât de "dificil" va fi acest an, Georgieva a răspuns că economia mondială este încă "într-un loc foarte dificil și că creșterea globală încetinește în 2023, dar ar putea fi un punct de cotitură", subliniind că inflația este în scădere în unele țări.

"Ceea ce ne îngrijorează foarte mult este unul, neașteptatul", a spus Georgieva.

"Ceea ce ne-a învățat COVID și războiul este că trăim într-o lume mai predispusă la șocuri. Ceea ce ne-a învățat cutremurul din Turcia și Siria este că trebuie să ne gândim la inimaginabil.

"Cu toții trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a fi mult mai agili și mult mai orientați către construirea rezistenței la toate nivelurile, astfel încât să putem face față mai bine șocurilor", a adăugat Georgieva, menționând că rezistența vine sub forma asigurării faptului că însăși "țesătura" fiecărei țări și a societății sale este puternică.

În altă ordine de idei, marți, Georgieva a declarat că FMI trebuie să joace un "rol stabilizator" în războiul din Ucraina, adăugând că națiunea va avea nevoie de aproximativ 40 - 48 de miliarde de dolari pentru ca economia să funcționeze în acest an.

Potrivit lui Georgieva, care a declarat în fața audienței că fratele ei este căsătorit cu o ucraineancă, FMI colaborează cu Ucraina pentru a-i oferi sfaturi despre cum să gestioneze o "economie de război" de când a început invazia Rusiei, în februarie anul trecut.

Ea a adăugat că FMI a finanțat două pachete în valoare de 2,7 miliarde de dolari din resurse proprii pentru Ucraina de la începutul războiului. Aceasta se adaugă la ajutorul oferit de națiuni occidentale precum Statele Unite.

În decembrie 2022, Anna Bjerde, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a declarat pentru ziarul austriac Die Presse că numai pentru a reconstrui infrastructura deteriorată sau distrusă a Ucrainei ar fi nevoie de aproximativ 500 de miliarde de euro (aproximativ 533 de miliarde de dolari).

În septembrie, Banca Mondială, într-o evaluare comună cu guvernul ucrainean și Comisia Europeană, a estimat că costul actual al reconstrucției și al redresării în Ucraina se ridică la 349 de miliarde de dolari.

Comentariile lui Georgieva vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy s-a întâlnit la Kiev cu membri de rang înalt ai JPMorgan Chase pentru a discuta despre crearea unei platforme menite să atragă investiții de capital privat pentru a reconstrui Ucraina și a ajuta la creșterea economică postbelică.

Guvernul ucrainean și gigantul bancar semnaseră anterior un memorandum de înțelegere (MOU) pe această temă, conform căruia JPMorgan va consilia guvernul ucrainean în probleme legate de stabilizarea financiară, dezvoltarea și coordonarea strategiilor de refinanțare și restructurare a datoriilor, obținerea ratingurilor de credit suveran și digitalizarea economiei, printre altele.

La 13 februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut mai multor aliați să furnizeze mai multă muniție Ucrainei, după ce anterior afirmase că forțele rusești au lansat deja o nouă ofensivă înainte de aniversarea de un an a conflictului.

"Nu vedem niciun semn că președintele Putin se pregătește pentru pace. Ceea ce vedem este opusul, el se pregătește pentru mai mult război, pentru noi ofensive și noi atacuri", a declarat Stoltenberg reporterilor.

"Acest lucru a devenit un război de uzură și, prin urmare, este, de asemenea, o bătălie de logistică. ... Când vine vorba de artilerie, avem nevoie de muniție, avem nevoie de piese de schimb, avem nevoie de întreținere, avem nevoie de toată logistica pentru a ne asigura că suntem capabili să susținem aceste sisteme de arme", a adăugat el.

Ca răspuns la comentariile lui Stoltenberg, Kremlinul a acuzat NATO că este o organizație "ostilă" față de Rusia și că se implică din ce în ce mai mult în războiul din Ucraina.

"Face tot posibilul pentru a-și face cât mai clară implicarea în conflictul din jurul Ucrainei", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.