Fenomenul care a început deja în România. Pământul nu ne mai poate hrăni - ONU anunță că nu mai e mult până la începerea foametei globale

• Tweet

Europa se află printre regiunile cele mai afectate de intensificarea crizei globale a solului, conform unui raport recent publicat de Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) la Conferința COP16.

Acest raport subliniază că procesul de degradare a solurilor, cauzat de factori precum schimbările climatice, defrișările și utilizarea nesustenabilă a terenurilor, a atins proporții alarmante, afectând atât mediul, cât și economia regională. Raportul menționat subliniază faptul că peste trei sferturi din suprafața Pământului a devenit mai uscată în mod permanent în ultimele trei decenii, iar sudul Europei și zona mediteraneeană se confruntă cu provocări critice din cauza extinderii zonelor aride.

Cu un sector agricol evaluat la aproximativ 22,2 miliarde de euro în 2022, România este unul dintre principalii producători europeni de porumb și floarea-soarelui. „Cu toate acestea, extinderea zonelor secetoase reprezintă o amenințare semnificativă pentru regiunile sale fertile, punând în pericol randamentul culturilor și mijloacele de subzistență ale unei părți substanțiale a populației implicate în agricultură", spun reprezentanții organizației „Salvați solul".

Potrivit acestora, criza nu este doar o problemă de mediu, ci o amenințare directă la adresa securității alimentare, a biodiversității și a mijloacelor de subzistență, în special în Europa, unde productivitatea agricolă este esențială pentru stabilitatea regională și piețele globale. Degradarea solurilor reprezintă în prezent un obstacol în calea atingerii obiectivelor privind clima și biodiversitatea pe întregul continent.

Semnale de alarmă pentru Europa:

· Extinderea masivă a zonelor aride: Raportul subliniază transformarea zonelor umede în zone aride, sudul Europei fiind una dintre zonele cele mai expuse riscului de deșertificare la nivel mondial.

· Presiuni asupra agriculturii și apei: Epuizarea solurilor și lipsa apei amenință viitorul agriculturii mediteraneene, exacerbând presiunile migratorii și instabilitatea economică.

· Riscuri pentru biodiversitate: Extinderea zonelor aride pune în pericol ecosisteme unice în Europa, cu efecte în cascadă asupra sistemelor alimentare și a habitatelor sălbatice.

Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul, a subliniat urgența sănătății solului pentru continent: „Europa nu își poate permite să întârzie în restabilirea sănătății solului. Dacă nu reușim să abordăm criza solurilor, aceasta va submina securitatea alimentară și rezistența la schimbările climatice, afectând fiecare gospodărie europeană. Soluțiile agricole regenerative sunt pregătite; acum este vorba despre mobilizarea sprijinului financiar pentru ca fermierii să le pună în aplicare."

Benedikt Bösel, fermier care practică agricultura regenerativă și fondator al Fundației Finck din Germania, a declarat: „Mulți fermieri care doresc să facă tranziția nu o pot face pentru că nu au sprijinul financiar necesar pentru a se întreține în această perioadă. Acest lucru este urgent dacă dorim o securitate alimentară reală în întreaga Europă și dacă dorim să ne protejăm împotriva șocurilor climatice precum secetele, inundațiile și incendiile de vegetație. Unul dintre motivele pentru care asistăm la o creștere a șocurilor climatice este că solurile noastre sunt nesănătoase."

Ca răspuns la criza globală a solului, 60 de ONG-uri importante, printre care Salvează Solul și 4per1000, au aprobat o nouă sinteză de politici majore, care urmează să fie prezentată Organizației Națiunilor Unite în cadrul COP16. Documentul solicită investiții în refacerea atât a terenurilor deșertificate, cât și a celor aflate în pericol, acordând prioritate eforturilor echitabile din Europa, Asia, Africa și America.

Alte strategii sugerate includ:

· Pregătirea fermierilor: Oferirea de sprijin financiar, tehnic și educativ pentru fermieri în vederea trecerii la practici regenerative, cum ar fi agrosilvicultura și agricultura regenerativă.

· Integrarea sănătății solului în acțiunile climatice: Exploatarea rolului solului în captarea carbonului și reținerea apei pentru creșterea rezistenței la schimbările climatice.

· Îmbunătățirea monitorizării și a colaborării: Consolidarea sistemelor globale pentru a urmări și a răspunde tendințelor de deșertificare, promovând în același timp cooperarea internațională.