Evreii explică științific și rabinic de ce ei sunt "poporul ales". N-ar fi vorba despre conspirații mondiale ci de altceva

• Tweet

Profesorul Robert Eisen de la Universitatea George Washington, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul studiilor evreiești și al studiilor religioase, și-a asumat provocarea de a explica realizările uimitoare ale evreilor în lumea noastră modernă, în domenii care nu au nicio legătură cu iudaismul, scrie jpost.com.

Se estimează că bărbații și femeile de origine evreiască au câștigat 22% din premiile Nobel acordate vreodată, deși evreii reprezintă doar 0,2% din populația lumii. De la înființarea Premiului Pulitzer în 1918, evreii au câștigat 53% din premiile la categoria non-ficțiune și 14% din premiile pentru ficțiune.

Chiar și în domeniul sportului - unde evreii sunt percepuți în mod obișnuit ca fiind neperformanți - statisticile arată contrariul. Între 1901 și 2007, evreii au câștigat 401 medalii la Jocurile Olimpice, de șapte ori mai mult decât s-ar fi așteptat pe baza proporției lor în cadrul populației.

Uneori, evreii se simt jenați să prezinte aceste statistici. Ei ezită să ofere explicații despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru. Eisen ia în considerare și respinge explicațiile academice bazate pe teoria economică sau sociologică, precum și explicațiile neacademice, cum ar fi faptul că evreii sunt "mai deștepți" decât alții sau că evreii sunt "conspirativi" sau "mai vicleni" decât alții.

Argumentul său central este că iudaismul rabinic clasic a promovat patru valori mai mult decât alte religii occidentale: respectul pentru autonomia umană; credința în libertatea de gândire și de exprimare; convingerea că viața în această lume este bună în mod inerent; și respectul pentru educație.

Eisen pune în contrast abordarea evreiască rabinică a acestor patru valori cu abordările creștine tradiționale, premoderne, concluzionând că toate aceste patru valori au fost accentuate mai mult în iudaismul rabinic decât în creștinismul clasic.

Să luăm în considerare una dintre cele patru valori: respectul pentru autonomia umană. Știind că textele evreiești și creștine premoderne conțin o varietate de abordări ale autonomiei umane, Eisen nu se limitează la a face generalizări - el analizează tema autonomiei umane în zeci de texte înainte de a face o sinteză.

"Mari sectoare ale tradiției creștine au impus limite stricte autonomiei umane în obținerea unei recompense divine, care erau de neconceput în iudaism, în timp ce mari sectoare ale tradiției iudaice au permis un grad de autonomie umană în obținerea unei recompense divine care era de neconceput în creștinism."Eisen explică faptul că "era dificil pentru creștini să acorde ființelor umane genul de autonomie deplină pe care o acordau evreii...[din cauza] credinței creștine fundamentale că moartea lui Iisus a ispășit păcatele umanității, iar această credință presupunea că ființele umane nu-și puteau ispăși păcatele pe cont propriu".

Următoarea parte a argumentului lui Eisen se desfășoară astfel: Deoarece iudaismul rabinic a promovat autonomia și celelalte trei valori mai mult decât a făcut-o creștinismul clasic, evreii moderni au avut mai mult succes în lumea occidentală decât justifică numărul lor. Cu alte cuvinte, formarea pe care au primit-o din iudaismul rabinic în aceste patru valori este responsabilă pentru succesul contemporan al evreilor.

De-a lungul cărții, Eisen recunoaște și se confruntă cu principalul punct slab al tezei sale: faptul că majoritatea evreilor care au avut succes în lumea modernă nu au fost practicanți religioși ai iudaismului rabinic.

Eisen susține că "este foarte probabil ca până și evreii care s-au îndepărtat cu una sau două generații de iudaismul rabinic să fi moștenit totuși de la acesta modele de gândire, vorbire și comportament". Valorile iudaismului rabinic deveniseră "încorporate în mentalitatea lor [a evreilor]", deoarece acestea erau "trăsături culturale care le fuseseră înrădăcinate timp de secole de către religia lor".

Este adevărat că mulți dintre cei care au atins succesul au respins cu tărie iudaismul rabinic. Dar chiar și atunci când te răzvrătești împotriva valorilor poporului tău, tot adopți în subconștient unele dintre aceste valori. "Evreii ar fi avut familiaritate cu [aceste valori], chiar dacă doar la nivel subliminal". El crede că acestea rămân parte din moștenirea unui popor pentru câteva generații, chiar dacă generațiile ulterioare nu au fost expuse la textele în sine.

Nu am putut să nu mă întreb dacă până și bunicii și străbunicii laureaților evreilor contemporani ai Premiului Nobel au avut vreo cunoaștere semnificativă sau expunere la iudaismul rabinic. Marea majoritate a evreilor din Occident (adică, în mare parte, evreii din Statele Unite) au fost separați de textele și învățăturile iudaismului rabinic timp de generații. În plus, evreii din diaspora nu mai trăiesc în enclave evreiești care ar putea inculca indivizilor un set de valori "locale". Astfel, transmiterea valorilor evreiești tradiționale de bază către evreii contemporani este greu de urmărit.

Cu toate acestea, fenomenul succesului evreiesc este real și greu de explicat, așa că teoria interesantă a lui Eisen merită atenție. Iar explicația sa bine documentată și bine scrisă a diferențelor dintre valorile evreiești și creștine premoderne face din această carte una care va fi apreciată atât de mediul academic, cât și de publicul larg.