Evoluția agriculturii: În curând se vor putea cultiva plante din pastile

• Tweet

În viitor terenurile agricole ar putea fi semănate cu seminţe sintetice sub forma unor pastile sau capsule, datorită unei tehnologii pe care cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) o pun la punct cu scopul de a înlocui înmulţirea vegetativă.

Majoritatea plantelor se înmulţesc prin seminţe, însă există o multitudine de specii a căror reproducere depinde de bulbi, tuberculi sau alte părţi vegetative care se păstrează cu greutate de la un an la altul, iar cultivarea lor nu este la fel de facilă.

Drept urmare, seminţele sintetice ar putea fi răspunsul pe care specialiştii îl caută cu privire la înmulţirea unor plante care nu produc în mod natural seminţe.

„Încercăm să dezvoltăm un laborator de microînmulţire, de micropropagare. Acum pregătim spaţiul pentru că noi în cadrul Băncii avem mai multe tipuri de plante care se înmulţesc prin diverse căi.

Majoritatea plantelor se înmulţesc prin seminţe, aşa cum ştim cu toţii, însă sunt şi plante care se înmulţesc pe cale vegetativă, fie că vorbim tuberculi, de rizomi, prin butaşi, prin lăstari.

Plantele acestea se menţin mai greu. O sămânţă poate fi păstrată în atmosferă controlată o perioadă mai mare de timp şi, sigur, protocolul de păstrare este mai uşor de realizat.

Marea problemă o avem însă la plantele care nu se înmulţesc prin seminţe şi sunt multe plante care nu produc seminţe în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, iar altele nici pe plan internaţional.

Nu cunosc ca undeva în lume, de exemplu, să se producă sămânţă de hrean pe care noi îl păstram pe cale vegetativă", a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Tehnologia permite cercetătorilor să poată păstra o lungă perioadă de timp resursele genetice, astfel încât, în situaţia în care un soi riscă să dispară, Banca să poată revitaliza cultura respectivă. Pentru a ajunge la rezultatele scontate, BRGV are nevoie însă de infrastructura necesară.

Seminţele sintetice pot fi asemuite unor clone, care însă nu sunt modificate genetic, ci mai degrabă reprezintă un proces tehnologic actualizat.

„Se lucrează pe scară largă pentru a creşte calitatea seminţelor, atât la cele clasice, cât şi în zona aceasta de care vorbim. Considerăm că în scurt timp tehnologia modernă se va extinde şi se va apela la acest mod de înmulţire, la aceste seminţe sintetice, cum le spunem noi, a nu se înţelege sau a se face confuzie cu modificarea genetică.

Aşa cum la ţară un gospodar rupe un lăstar de muşcată care nu dă sămânţă şi dă naştere unei alte plante, noi în acest moment în laborator reuşim să facem asta cu mai multă fineţe. Dintr-o frunză putem să facem foarte multe plante, câteva sute sau mii de plante.

În timp se va ajunge la plante obţinute pe această cale, pentru că în lume astfel de laboratoare s-au dezvoltat şi asigură practic o producţie uniformă, sigură. Vorbim de o clonare naturală. Trebuie să ştim că viţa de vie nu produce seminţe şi ea se înmulţeşte prin clonă, pe cale vegetativă. Clonarea aceasta la plante este o metodă practicată de mii de ani, doar că noi putem ca o cantitate mică de resursă genetică să o multiplicăm la scară largă. Spre exemplu, dintr-o microplantulă de hrean poţi obţine o cultură de hrean fără probleme", a subliniat cercetătorul buzoian.

Printre plantele care nu produc seminţe şi ar putea fi cultivate cu ajutorul celor sintetice se numără leuşteanul şi chiar cartoful.

O sămânţă sintetică nu ar fi mai mare decât o capsulă, în schimb ar conţine resurse genetice care ar putea da naştere unui număr mare de plante.

„Când ne gândim la o sămânţă sintetică ne gândim la o pastilă transparentă, cu un interior în care se regăseşte un gel şi în el o parte mică de ţesut verde. O părticică din frunza unei plante, un grup de celule îmbrăcate într-un gel de păstrare. Aceste seminţe sintetice se seamănă uşor şi produc noi plante. În afara ţării sunt chiar bănci specializate. În Franţa există o Bancă de resurse genetice care se ocupă doar de păstrarea plantelor care se înmulţesc pe cale vegetativă. Cu mulţi ani în urmă, am avut o colaborare cu această Bancă din Toulouse. Este specializată pe acest domeniu", a dezvăluit cercetătorul.

Seminţele sintetice ar putea deveni resursa genetică a viitorului, consideră specialiştii. Prin intermediul lor, ar putea fi păstrate soiuri de plante care au dispărut tocmai ca urmare a faptului că nu se înmulţesc prin seminţe, iar părţile vegetative nu au putut fi păstrate.