Euronews: România este țara cea mai afectată de inflație din UE

• Tweet

În țările Uniunii Europene, inflația a scăzut treptat și constant de la vârful de 11,5%, înregistrat în octombrie 2022. Potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE, în ianuarie 2024 inflația anuală în UE a fost de 3,1%, în scădere de la 3,4% în decembrie 2023. Această cifră este în contrast puternic cu cea din aceeași perioadă a anului trecut, când era de 10,0%.

În același timp, rata anuală a inflației din Zona Euro a fost de 2,8% în ianuarie 2024, în scădere de la 2,9% în decembrie și semnificativ mai mică decât cea de 8,6% înregistrată în ianuarie 2023.

Scăderea inflației indică faptul că prețurile de consum cresc mai lent decât în trecut, deși sunt în continuare în creștere. Inflația negativă sau deflația, totuși, apare atunci când prețurile scad într-o economie. În ianuarie, de exemplu, prețurile la energie în UE au fost mai mici decât cu un an în urmă.

Estimarea preliminară a Eurostat, publicată la 1 martie, arată că inflația anuală din Zona Euro a scăzut la 2,6% în februarie, față de 2,8% în ianuarie. Totuși, este încă peste rata target a inflației de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Rata inflației, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), este foarte diversă în diferite țări europene. Desigur, inflația s-a calmat în majoritatea țărilor UE, dar niciuna dintre ele nu a înregistrat date negative asupra inflației în ianuarie, pe bază anuală.

Criza COVID-19 a fost urmată de o creștere semnificativă a prețurilor principalelor bunuri de consum, arată raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2023. Prețurile au început să crească în 2021 din cauza redresării rapide post-pandemie și a blocajelor lanțului de aprovizionare.

Şi invazia Ucrainei a provocat o nouă creștere a inflației, în special a prețurilor la energie.

Între 1997 și sfârșitul anului 2021, cea mai mare rată anuală a inflației din UE, de 4,4%, a fost înregistrată în iulie 2008.

Cea mai mare inflație: România. Datele din ianuarie 2024 arată că inflația anuală variază între 0,9% și 7,3% în UE. România a înregistrat cea mai mare rată, la 7,3%, urmată de Estonia (5%), Croația (4,8%) și Polonia (4,5%).

Danemarca și Italia au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflației, la 0,9%. Urmează Letonia, Lituania și Finlanda cu 1,1%.

Printre alte țări mari din UE, rata inflației a fost mai mare decât media europeană pentru Spania (3,5%) și Franța (3,4%), în timp ce Germania (3,1%) a înregistrat același nivel mediu al UE. Inflația în Marea Britanie a fost de 4,2%. Comparativ cu decembrie, inflația anuală a scăzut în 15 țări din UE, a rămas stabilă într-una și a crescut în alte 11.

Inflația este mai mare în țările candidate la aderarea la UE. Toate cele cinci țări candidate, pentru care Eurostat a furnizat date, au evidențiat rate anuale mai mari ale inflației decât media UE.

Turcia a fost o excepție extremă, cu o rată de 64,9%. De fapt, partidele de opoziție și fostul șef al TurkStat susțin că datele oficiale privind inflația au fost manipulate.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația anuală ar trebui să scadă în februarie în 11 din cele 20 de țări din Zona Euro, comparativ cu ianuarie.

Slovacia a înregistrat cea mai mare scădere, corespunzătoare cu 0,7 puncte procentuale, trecând de la 4,4% la 3,7%, urmată de scăderi de 0,6 puncte în Spania, Malta și Estonia.

Potrivit estimărilor, însă, inflația a crescut în patru țări în februarie: Belgia (2,1%), Luxemburg (0,2%), Cipru și Finlanda (ambele cu 0,1%).

În Zona Euro, Croația ar fi înregistrat cea mai mare rată anuală a inflației în februarie 2024, la 4,8%, în timp ce Letonia ar fi înregistrat cea mai scăzută rată, la 0,9%.

În ceea ce privește principalele componente ale inflației din Zona Euro, alimentele, alcoolul și tutunul au avut cea mai mare rată anuală în februarie (4,0%, față de 5,6% în ianuarie). Urmează serviciile (3,9%, față de 4,0% în ianuarie) și bunurile industriale neenergetice (1,6%, față de 2,0% în ianuarie).

Prețul energiei va continua, însă, să scadă, cu -3,7%, o scădere notabilă față de -6,1% în ianuarie.

În ianuarie, inflația alimentelor neprocesate a fost de 6,9%, în timp ce în februarie a scăzut la 2,2%. Aceasta ar putea fi o veste bună în special pentru familiile cu venituri mici, deoarece inflația alimentară reală - rata inflației alimentare minus inflația generală - exercită o presiune puternică asupra consumatorilor, în special mai puțin înstăriți.

Inflația asupra alimentelor și băuturilor non-alcoolice a fost de 5,4% în Zona Euro, cu o inflație alimentară reală de 2,8%, în ianuarie.