Descoperire uimitoare: Cel mai mare oraș subteran antic a fost descoperit. Primii creștini se închinau aici

• Tweet

Autoritățile din Turcia au descoperit sub casele de piatră din Midyat, o rețea de spații unite printr-un tunel, care ar forma cel mai mare oraș subteran din țară.

Tunelul lung de 120 metri și cele 50 de camere au fost curățate, iar în unele dintre ele s-au găsit desene antice cu mesaje ascunse: stele cu opt colțuri, un cal stilizat, o mână de adult, copaci.

Directorul departamentului de conservare din Midyat, Mervan Yavuz, a declarat: „Am excavat mai mult de 8.200 de metri pătrați dintr-un total estimat de 900.000 de metri pătrați, ceea ce l-ar face cel mai mare oraş subteran din Anatolia. Poate cel mai mare din lume".

În anul 2020, s-a descoperit o ușă albastră în timp ce se curățau pivnițele unor clădiri. După ce au deschis ușa, autoritățile au găsit un tunel de aproximativ 170 metri înălțime.

Se putea intra în tunel doar printr-o boltă, pe sub care oamenii se aplecau să aibă loc.

„Pentru a se proteja de vremea nefavorabilă, de duşmani, de prădători şi de boli, oamenii au căutat un refugiu în aceste pivniţe, pe care le-au transformat într-un adevărat oraş", a spus Mervan Yavuz.

Zona în care se află orașul subteran, se află la granița cu Siria, la porțile Mesopotamiei, fiind cea mai dorită și locuită secole întregi de mari imperii.

„Păgâni, evrei, creştini, musulmani, toţi aceşti credincioşi au contribuit la oraşul subteran Matiate", a mai afirmat Mervan Yavuz, folosind numele din antichitate al oraşului Midyat, consemnat în primul mileniu î.Hr. pe o piatră care povestea cucerirea sa de către asirieni.

Se sugerează că evreii şi creştinii au găsit aici o oportunitate de a-şi practica religiile, care erau interzise. De asemenea, există urmă vizibile pe pereți a unor lovituri pentru a se încerca deschiderea pasajului.

„Înainte de venirea arabilor, acest teritoriu a fost intens disputat de asirieni, persani, romani şi, apoi, de bizantini", afirmă Ekrem Akman, doctor în istorie la Universitatea din Mardin, capitala provinciei, situată la 80 kilometri vest de Midyat.

Pivniţele şi-au păstrat utilitatea mult timp după invazii, a spus Gani Tarkan, fost director al Muzeului Mardin.

„Chiar şi după ce atacurile au încetat, când creştinismul a devenit religia oficială (a Imperiului Bizantin), oamenii au continuat să folosească acest loc ca spaţiu de locuit. Unele camere erau folosite pe post de catacombe, altele ca grânare", a mai declarat Gani Tarkan, specialist în extragerea din subteran a numeroase obiecte de uz cotidian, piese din bronz şi ceramică.

Au fost descoperite totodată oase, urme ale animalelor, și rămășițe ale produselor agricole păstrate acolo în perioada Imperiului Otoman.

Municipalitatea din Midyat, care suportă integral costurile lucrărilor, plănuiește să continue explorarea locului, dorindu-se atragerea turiștilor pentru promovarea orașului de 120.000 de locuitori.