Demență totală: Geoingineria gheții artice pentru a salva planeta de încălzirea globală. Care sunt riscurile pentru Terra Video

• Tweet

Cocoțați pe gheața mării în largul coastei nordice a Canadei, oamenii de știință îmbrăcați în parka privesc cum apa sărată se revarsă peste oceanul înghețat. Scopul lor? Să încetinească încălzirea globală.

Pe măsură ce gheața de mare dispare, suprafața întunecată a oceanului poate absorbi mai multă energie solară, ceea ce accelerează încălzirea. Cercetătorii vor să o îngroașe pentru a opri topirea, scrie BBC.

Bine ați venit în partea mai ciudată a geoingineriei - intervenția deliberată în sistemul climatic al Pământului pentru a încerca să contracareze daunele pe care oamenii i le-au provocat.

Geoingineria include eforturi mai bine stabilite pentru a bloca gazele care încălzesc planeta, cum ar fi plantarea mai multor copaci și îngroparea carbonului în pământ.

Însă măsurile mai experimentale urmăresc să meargă mai departe, încercând să reducă energia absorbită de Pământ.

Mulți oameni de știință se opun cu fermitate, avertizând că astfel de încercări distrag atenția de la etapa critică de reducere a emisiilor de carbon și riscă să facă mai mult rău decât bine.

Dar un număr mic de susținători susțin că abordările lor ar putea da o mână de ajutor planetei în timp ce omenirea își face curățenie.

Scopul final al experimentului din Arctica este de a îngroșa suficient gheața pentru a încetini sau chiar inversa topirea deja observată, spune Dr. Shaun Fitzgerald, a cărui echipă de la Centrul pentru Reparații Climatice al Universității Cambridge este în spatele proiectului.

Va funcționa sau este, așa cum a spus un om de știință, „destul de nebun"? „De fapt, nu știm suficient pentru a determina dacă aceasta este o idee bună sau rea", admite Dr Fitzgerald, citat de BBC.

Dar care este procesul? Cercetătorii forează o gaură în gheața de mare care se formează în mod natural iarna și pompează aproximativ 1.000 de litri de apă de mare pe minut pe suprafață.

Expusă la aerul rece de iarnă, această apă de mare îngheață rapid, ajutând la îngroșarea gheții de deasupra. Apa compactează și zăpada. Deoarece zăpada proaspătă acționează ca un strat izolator bun, acum gheața se poate forma mai ușor pe partea inferioară în contact cu oceanul.

„Ideea este că, cu cât gheața este mai groasă la sfârșitul iernii, cu atât va supraviețui mai mult când vom intra în sezonul de topire", explică Ceccolini.

Dar este încă mult prea devreme pentru a spune dacă abordarea lor poate face de fapt o diferență în declinul rapid al gheții marine arctice.

„Marea majoritate a oamenilor de știință polari cred că acest lucru nu va funcționa niciodată", avertizează Martin Siegert, un glaciolog experimentat la Universitatea din Exeter, care nu este implicat în proiect.

O problemă este că gheața mai sărată se poate topi mai repede vara.

Și apoi există uriașa provocare logistică de a extinde proiectul la un nivel semnificativ - o estimare sugerează că ar putea avea nevoie de aproximativ 10 milioane de pompe eoliene pentru a îngroșa gheața de mare pe doar o zecime din Arctica.

„Este destul de nebunesc, în opinia mea, că acest lucru s-ar putea face la scară pentru întreg Oceanul Arctic", spune Julienne Stroeve, profesor de observație polară și modelare la University College London.

Unele dintre cele mai experimentale sugestii de geoinginerie includ încercarea de a face norii mai reflectorizați prin generarea de spray de mare suplimentar și imitarea erupțiilor vulcanice pentru a reflecta mai mult din energia Soarelui înapoi în spațiu.

O serie de oameni de știință - inclusiv organismele climatice și meteorologice ale ONU - au avertizat că aceste abordări ar putea prezenta riscuri grave, inclusiv perturbarea modelelor meteorologice globale. Mulți cercetători doresc să le vadă interzise cu totul.

„Tehnologiile de geoinginerie vin cu incertitudini enorme și creează riscuri noi pentru ecosisteme și oameni", explică Lili Fuhr, directorul Programului Economie Fosilă la Centrul pentru Dreptul Internațional al Mediului.

„Arctica este esențială pentru susținerea sistemelor noastre planetare: pomparea apei de mare pe gheața de mare la scară largă ar putea schimba chimia oceanelor și amenință rețeaua fragilă a vieții".

Și există o preocupare mai fundamentală și larg răspândită cu aceste tipuri de proiecte.

„Pericolul real este că oferă o distragere a atenției, iar oamenii cu interese personale o vor folosi ca scuză pentru a continua să ardă combustibili fosili", avertizează profesorul Siegert.

"Sincer, este o nebunie și trebuie oprită. Modul de a rezolva această criză este decarbonizarea: este cea mai bună și singura cale de urmat".