De unde provine peștele vândut pe litoralul românesc: Restaurantele pun pe masă foarte rar produse din Marea Neagră

• Tweet

Piața pescuitului din Marea Neagră, care cuprinde 72 de companii active, valorează aproximativ 5 milioane de euro anual, conform datelor publice.

Cu toate acestea, trei dintre cele mai cunoscute restaurante pescărești de pe litoral - Pescăria lui Matei, Golful Pescarilor și Popasul Pescarilor - generează împreună o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro, dublul valorii pieței de pescuit. Și numărul cherhanalelor și al restaurantelor care vând pește este mult mai mare, incluzând bucătăriile hotelurilor din stațiunile de pe litoral. În acest context, o întrebare importantă pentru consumatori este: de unde provine peștele care alimentează aceste restaurante și pescării, care au devenit o atracție majoră pe litoral?

Alex Perifan, administratorul companiei Azur SRL, care deține un restaurant pescăresc și o vilă pe plaja Azur între Eforie Nord și Eforie Sud, explică: „Cumpărăm pește de la pescării. În restaurantul nostru 'Între Ape' servim scoici, hamsii și calcan din Marea Neagră, dar și doradă și biban achiziționate de la Metro."

Pe litoralul românesc, numărul restaurantelor pescărești crește constant, acestea devenind puncte de atracție pentru turiști. O căutare rapidă pe internet relevă aproape 50 de restaurante cu specific pescăresc în stațiunile de pe coastă. Cele mai de succes dintre ele obțin marje de profit între 15% și 30%, conform bilanțurilor financiare din anul precedent.

Conform Programului pentru Acvacultură și Pescuit, România înregistrează o captură totală de pește de aproximativ 10.400 de tone, dintre care 7.000 de tone provin din pescuitul marin și 3.400 de tone din apele interioare. Totuși, aceste cifre nu includ capturile ilegale, care ar putea influența piața. Pentru a satisface cererea internă, România este nevoită să importe anual peste 100.000 de tone de pește, provenite din țări precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și Grecia, potrivit Asociației RomFish.

Problema principală este că pescarii locali nu pot menține un flux constant de aprovizionare, iar producătorii din domeniu nu reușesc să acopere cererea la nivel național, conform datelor din Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027. În plus, doar 2,5% din suprafața totală a României are potențial pentru pescuit, excluzând amenajările piscicole.

România are doar 15 companii în acvacultura maritimă, cu afaceri însumând 2,3 milioane de euro. În schimb, acvacultura în ape dulci cuprinde 750 de firme, care generează venituri totale de 415 milioane de euro. Cu toate acestea, seceta a afectat semnificativ fermele piscicole, estimările pentru acest an indicând o producție sub 10.000 de tone, conform RomFish.

Deși există potențial de creștere în domeniul pescuitului și acvaculturii, este nevoie de politici adecvate, investiții și o mai bună organizare în ceea ce privește distribuția și procesarea peștelui. Consumul de pește în România rămâne redus, la doar 8,5 kilograme pe cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 23 kg. În Portugalia, consumul ajunge la 59 kg, în Spania la 49 kg, iar în Italia și Franța la peste 30 kg per locuitor.