Cum și de ce a prăbușit Nicușor Dan piața imobiliară din București

• Tweet

Cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS) confirmă anunțurile specialiștilor cu privire la impactul economic negativ al blocajului edilitar și urbanistic din Capitală. Mai mult, se manifestă primele semne de criză, urmare a efectului de domino generat de eliminarea de pe piață a marilor actori internaționali.

Surse din zona academică, unde se realizează cercetări și evaluări ale efectelor economice pe care suspendarea tuturor documentațiilor de urbanism din București le produc, au declarat pentru redacția noastră că pagubele produse de stoparea dezvoltării rezidențiale și logistice este în zona marjei deficitului Bugetului României. Mai precis, banii neîncasați de Stat ca urmare a reducerii drastice a activității, a pierderii locurilor de muncă, a dispariției agenților economici de pe orizontală depășesc 1 procent din PIB, cam cât încearcă Guvernul să negocieze la Bruxelles ca indulgență pe anul în curs și pe 2024. Nu în ultimul rând, încasările fiscale cuvenite Bucureștiului ar fi afectat în ultimii 3 ani sumele cu procente măsurate cu două cifre, situație aproape imposibilă pe timp de pace.

Asta pentru că inerția industriei construcțiilor este una foarte mare, din cauza duratei de inițiere și implementare a proiectelor. Iar predictibilitatea este cel mai important criteriu în planificarea investițiilor. Or, cum în ultimii 3 ani, edilul Capitalei și majoritatea PNL-USR-PMP din Consiliul General au suspendat documentațiile zonale, marii jucători serioși din piață și-au început exitul, scăzând astfel și motorul dezvoltării urbanistice, dar generând și pierderi substanțiale pe orizontală: furnizori de servicii și materiale, proiectanți, arhitecți, agenți imobiliari etc. În fine, și cererile de finanțare pentru împrumuturi ipotecare ar fi scăzut substanțial, limitarea opțiuniunilor familiilor tinere generând o explozie a chiriilor în Capitală.

În plus, spațiul rămas liber în urma veritabilului exod al actorilor internaționali de pe piața locală riscă să fie ocupat tocmai de așa numiții "rechini imobiliari", investitori mici bine conectați la administrația locală, aflați permanent în căutare de "tunuri", chiar dacă prin construcțiile adeseori ilegale afectează aspectul orașului, distrug vecinătăți, aglomerează străduțe înguste și afectează cartiere de case. Astfel, pe lângă impactul economic dezastruos al blocajului, acesta pare că nici măcar nu și-a atins scopul, ba dimpotrivă: pedepsind în mod egal pe toată lumea, lipsa predictibilității a gonit pe toți cei serioși, lăsând piața la îndemâna acelora care oricum nu se împiedicau de respectarea legii.