Cum a ajuns PIB-ul „la mâna" serviciilor
Postat la: 09.11.2023 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Tomas Pichetty, în celebra lui carte „Capitalul în secolul XXI", ne-a avertizat că rareori în vremurile noastre vom mai întâlni creşteri de PIB care să urce mai sus de cinci procente. Cartea a apărut în Franţa în 2013, şi a fost tradusă în acelaşi an în Statele Unite ale Americii, unde a făcut vâlvă. Predicţia economistului francez avea să fie confirmată în toată lumea, inclusiv în Japonia şi în China, ţări ce nu se vor mai întâlni cu creşterile lor economice ieşite din comun din anii 1980 şi respectiv 1990.
Peste doi ani, în 2015, cartea a apărut şi în România. Criza trecuse. Iar saltul robust al creşterii economice din 2014 faţă de 2013, invocat în dezbaterile din mass-media şi din cercurile academice, a aprins speranţa în reluarea ciclului de dinainte de criză. PIB-ul României însă, ce urcase atunci până aproape de dublul limitei indicate de Pichetty, nu a mai avut şansa unui astfel de record. Rezultatul din 2014 a fost o excepţie datorată apăsării puternice pe accelerator după ce, în 2013, creşterea economică a fost la un singur pas de zero. Cum o excepţie a fost şi creşterea din 2017, cu un salt în stilul anilor 1970, impulsionat de sporurile salariale din sectorul bugetar. Dincolo de aceste excepţii, creşterile PIB-ului s-au înşirat sub linia de cinci procente, în România şi în toată Uniunea Europeană, în Statele Unite ale Americii şi în multe alte locuri de pe planetă
Fără îndoială, între principalele cauze ale acestei plafonări s-au înscris, începând din primăvara lui 2020, criza sănătăţii publice şi cea a relaţiilor sociale izbucnite sub impactul pandemiei, criza energetică globală, criza geopolitică globală provocată de războiul din Ucraina şi recent de războiul din Orientul Mijlociu. Prima a provocat recesiunile din anul 2020, a doua inflaţia globală, a treia a agravat-o a şi... ce-o mai urma.
Suferinţe au mai fost provocate, în vestul Europei şi în Statele Unite ale Americii, de combinaţia nefastă între încetinirea creşterii economice si deflaţia din 2020. Băncile centrale din aceste zone au deschis până la refuz robinetele cu bani ieftini, susţinuţi cu dobânzi de referinţă coborâte până la zero. În ce scop? Pentru a stimula în forţă producţia de „mărfuri alimentare", de „mărfuri nealimentare" şi de „servicii", cum sunt contabilizate în statistici. Iar cuvântul preferat de statisticieni era „relansarea".
Şi au mai fost... lecţiile greşit interpretate ale istoriei! Cele legate de ciclurile economice! Câştigase teren concepţia că, într-un timp mai îndelungat, economiile din aceste zone pot să fie relansate fără să se împiedice de ciclurile inflaţiei. Vestul Europei şi Statele Unite ale Americii au crezut că timpul ce a trecut de la stagflaţia provocată de crizele petrolului, din anii 1970, si până în decembrie 2020 le-au confirmat ipoteza. Iluzie! Decorul global s-a schimbat repede. Mult prea repede. N-a trecut un an şi deflaţia s-a transformat în inflaţie. Şi, de asemenea, o altă ipoteză a devenit prea repede dominantă. Din care s-a desprins o îndoială: „Va mai fi posibilă relansarea economică dacă vor fi închise robinetele cu bani ieftini?"... Teama cea mai mare era legată de posibila neşansă că va fi nevoie să fie deschise alte robinete, cu bani scumpi, susţinuţi de dobânzi de referinţă în creştere! Pentru a calma inflaţia!... Rezervele Federale în SUA şi Banca Centrală Europeană au sperat într-o şansă: aceea că misiunea lor va fi să sprijine doar relansarea creşterii economice, fiindcă de calmarea inflaţiei se va ocupa... „timpul care trece". Inflaţia fiind considerată „temporară". Treptat, au „îndulcit" teza. Au lăsat să se înţeleagă, fără să spună deschis, că relansarea creşterii economice este o problemă mult mai greu de rezolvat decât domolirea inflaţiei. Pentru ca, în cele din urmă, să ajungă la soluţia bună: rata dobânzii de politică monetară să se înscrie pe acea traiectorie care să asigure calmarea inflaţiei şi evitarea recesiunilor. Concomitent. Nota bene: evitarea recesiunilor şi nu proiecţii ale PIB-ului care să tindă spre rate de peste cinci procente!
Dacă privim tabloul „desenat" de Eurostat în 12 octombrie, cu creşterile economice din Uniunea Europeană pentru trimestrul doi al acestui an, vom avea dovada. Cea mai mare viteză de înaintare este de 2,9 la sută. A obţinut-o Lituania, într-un un efort de îndreptare, după o recesiune de două trimestre. Pe locul doi, la mare distanţă, e Slovenia. Locul trei este ocupat de Grecia iar locul patru este împărţit între Croaţia şi Malta.
Locul cinci este al României. Creşterea: plus 0,9 la sută.
Şi mai departe? Patru ţări sunt în recesiune iar şapte au „creştere negativă", sub zero deci. Alte trei se menţin pe linia de avarie, cu „creştere zero", între ele fiind şi Germania, care a reuşit să urce până la zero... din recesiune. Zero fiind şi media generală a Uniunii Europene. Şapte ţări au creşteri plus de la 0,2 la 0,7 la sută, între care Franţa, Finlanda, Spania şi Irlanda.
PIB-ul României, în primele două trimestre din 2023, şi-a continuat creşterea deşi s-a situat sub rezultatele din anii precedenţi. Iar locul cinci, din tabloul european, este foarte bun. Da, Statistica a comunicat, în octombrie, doar rezultatele din trimestrul al doilea. Pentru trimestrul al treilea, prima serie de rezultate, din cele trei ce urmează a fi calculate şi comunicate, va veni în 14 noiembrie. Asta-i particularitatea PIB-ului, nu doar la noi ci pretutindeni în lume, sunt milioane şi milioane de calcule de făcut şi din această cauză rezultatele sunt cunoscute cu mult timp după ce valoarea adăugată a fost produsă în realitate. Este notorie păţania unei mari bănci centrale, care în august 2008 s-a aventurat să susţină că în trimestrul al doilea recesiunea a fost evitată, fiind însă contrazisă după câteva zile... de cifrele oficiale.
În 14 noiembrie, când vom primi primele cifre oficiale pentru trimestrul al treilea - care s-a încheiat la...
30 septembrie, dacă vor fi cu semnul plus o recesiune în 2023 va fi imposibilă. Mă întorc însă la acel plus 0,9 din trimestrul al doilea. Merită să reţinem că industria, cu o pondere de 21,6 la sută în formarea PIB-ului, a avut ...o contribuţie negativă la creşterea valorii adăugate. De minus 0,7 procente. Care se scad, deci, nu au cum să se adauge. Ceea ce înseamnă că, în trimestrul al doilea, locul cinci din tabloul european îl datorăm serviciilor. Cu deosebire comerţului cu amănuntul, informaţiilor şi comunicaţiilor, activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, reparaţiilor bunurilor de uz casnic.
Adrian Vasilescu
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
Guvernul federal din Germania a fost forțat să recunoască faptul că așa-numiții "adepți ai teoriei conspirației" au avut dreptate în legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei Covid.
-
Instalarea Guvernului Mondial intra în linie dreaptă: Marele Summit pentru Viitor pentru impunerea Agendei 2030
Ideea unui „summit pentru viitor" a apărut, oficial, la aniversarea a 75 de ani de la constituirea ONU; împlinirea acestei vârste rotunde a picat (coincidență) fix în 2020, Anno uno al pandemiei.
-
Ucraina și noua carne de tun: "Ne confruntăm cu un val de dezertări în rândul tinerilor recruți!"
Forțele armate ucrainene s-au plâns de valul de dezertări în rândul tinerilor recrutați, transmite postul de radio Europe1, citând un ofițer ucrainean.
-
Se confirmă teoria conform căreia persoanele vaccinate în pandemie sunt cei care au împrăștiat Covid peste tot
Cel mai recent studiu, realizat de medicii infecționiști de la Clinica Cleveland, Ohio, SUA, a demonstrat că numărul de doze de vaccin Covid este direct proporțional cu riscul de a contracta virusul. Lucrarea științifică reconfirmă studii anterioare, care au arătat că cei mai susceptibili de a se infecta cu SARS-Cov-2 sunt, de fapt, cei vaccinați, ceea ce pune într-o perspectivă diferită narativul oficial.
-
Poarta către Lumea de Dincolo a început să se deschidă. Lumea stiintifică e în panică preconizând urmări catastrofale
Megasurparea Batagay, supranumită „Poarta către Lumea de Dincolo", situată în Siberia, reprezintă una dintre cele mai dramatice manifestări ale schimbărilor climatice din regiune. Această formațiune geologică, care s-a dezvoltat inițial ca urmare a activităților umane și a fenomenelor naturale, continuă să crească într-un ritm alarmant.
-
O teorie a lui Einstein legată de găurile negre a fost demonstrată de oamenii de ştiinţă
Oamenii de ştiinţă au demonstrat una dintre teoriile lui Albert Einstein, dovedind nu doar existenţa unei regiuni "de plonjare" din jurul unei găuri negre în care materia se prăbuşeşte, ci şi a faptului că această zonă exercită unele dintre cele mai puternice forţe gravitaţionale identificate până în prezent în galaxie.
-
Ce-l asteaptă pe Klaus Iohannis. UE se pregătește pentru un război apocaliptic: apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară!
Comisia Europeană a anunţat joi rezultatele cererilor de propuneri din 2023 din cadrul Fondului european de apărare (FEA), în valoare de 1,031 de miliarde de euro sub formă de finanţare din partea UE, pentru a sprijini 54 de proiecte europene comune restante de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
-
Robert Fico nu a fost primul: Lista liderilor europeni care au fost ținta unor atentate
Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat şi rănit grav, miercuri, devenind cel mai recent lider european care a fost ţinta unei tentative de asasinat. Presa slovacă a declarat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 71 de ani, iar guvernul susţine că ar fi vorba de o motivaţie politică.
-
România Digitală: Cum vor fi raportate sesizările privind conținutul malițios Deepfake distribuite pe Tiktok, Facebook sau Google
Oricine va putea să încarce pe pagina de internet a Ministerului Digitalizării sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital (deepfake) distribuit pe internet în scopuri malițioase, iar mai departe analizarea și transmiterea datelor de la populație direct către administratorii marilor platforme se va face în maxim o oră, potrivit unui ordin publicat joi seara în Monitorul Oficial.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
- 2.Semnul ca incepe Marea Resetare financiara: Explozia prețului la aur arata ca marii magnati nu mai cred in bani si in depozite monetare
- 3.Părintele Pimen Vlad face dezvăluiri cutremurătoare: De unde vine, de fapt, Lumina Sfântă de la Ierusalim!
- 4.Dorel Vișan, Laura și Ciprian Mega, pe covorul roșu la Moscova! Filmul "21 de rubini" selectat de către Nikita Mihalkov pentru "Oscarul BRICS".
- 5.Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
- 6.Elon Musk lansează Tesla MedBeds - noile paturi medicale dotate cu tehnologie din Star Trek. Te vindeci in minute in loc de luni! VIDEO
- 7.Cimitirul automobilelor electrice. Reportaj Spiegel despre aglomerări de mașini nevândute, parcate în secret, inclusiv ale Tesla
- 8.Măsura fiscală care intră în vigoare de la 1 iulie 2024: Impozit de 70% pentru proprietarii care închiriază locuințe în România!
- 9.Cum vrea Macron să dinamiteze alegerile din România, aruncându-ne în război cu Rusia
- 10.OMS anunță pe Facebook că "a semnat cu România Strategia de Cooperare 2024 - 2030". Rafila ascunde continutul documentului!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu