Criza climatică la Giurgiu: Tergiversarea intrării României și Bulgariei în Schengen produce poluare
Postat la: 26.11.2023 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Camioanele stau la coadă kilometri întregi pe ambele părți ale punctului de trecere dintre România și Bulgaria. Locuitorii din Giurgiu, un oraș de frontieră din sudul României, simt de ani de zile că aerul pe care îl respiră nu mai este la fel de curat ca altădată.
Situația se înrăutățește și mai mult în apropierea punctului de control cu Bulgaria, unde sute de camioane așteaptă ore în șir pentru a fi inspectate și a li se permite trecerea, scrie Euronews.com. România și Bulgaria sunt state membre ale UE din 2007. Cu toate acestea, campania lor pentru a deveni parte a zonei Schengen - un spațiu care permite persoanelor și mărfurilor să circule liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră - este în curs de desfășurare.
Admiterea în Schengen ar reduce timpii de așteptare la frontieră, congestionarea traficului și emisiile generate de motoarele în funcțiune. Pentru turiștii care merg în vacanță, cozile lungi reprezintă un inconvenient. Dar pentru șoferii de vehicule grele care tranzitează zilnic frontierele UE, impactul economic și asupra sănătății este uriaș. Traficul lent face ca aerul să fie „insuportabil" la frontierele Bulgariei și României
„Cei șapte kilometri de centură ocolitoare care se întinde de la Giurgiu, în România, până la granița cu Bulgaria, sunt plini zi și noapte de sute de camioane", a declarat pentru Euronews Green Bogdan Priceputu, născut și crescut în Giurgiu. „Nu numai că aerul este cel mai murdar în acea zonă, dar și câmpul din apropiere se umple de gunoaie, deoarece șoferii așteaptă ore întregi pe marginea drumului, fără facilități și instalații sanitare, pentru a trece granița în Bulgaria."
Până de curând, tatăl lui Bogdan a lucrat ca vameș pe partea română a frontierei. „Știu că de câteva ori pe zi aerul devenea insuportabil din cauza traficului care se mișca greu", spune el.
Lucrurile nu stau mult mai bine pe partea bulgară a frontierei. De ani de zile, orașul de frontieră Ruse încearcă să reducă problema poluării aerului, dar fără succes. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de această problemă, care a devenit chiar subiect de dezbatere în Parlamentul European.
Fluviul Dunărea reprezintă granița dintre România și Bulgaria. Bogdan explică faptul că, atunci când se urcă în barca sa și iese pe fluviu, poate vedea uneori coloane de smog care alunecă pe canalul din apropiere. „Nu știu dacă este de la trafic, dar numărul tot mai mare de camioane care așteaptă în apropiere la graniță sigur nu ajută." Șoferilor de camioane nu le este mai ușor.
„Acum câteva săptămâni, am ajuns să aștept peste 24 de ore pentru a trece granița din Bulgaria în România", a declarat un șofer român de camion pentru Euronews Green. „Bineînțeles că a fost insuportabil, bineînțeles că există poluare. Conduc un camion frigorific, iar motorul trebuie să fie pornit aproape tot timpul, altfel transportul se strică".
Care sunt riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea din trafic în Bulgaria și România? Potrivit Eurostat, Europa de Sud-Est are unele dintre cele mai poluate orașe din UE. Bulgaria și România se află pe primul și al treilea loc în topul celor mai ridicate valori ale particulelor fine - cunoscute și sub numele de PM2,5 - din întreaga Uniune Europeană.
Această situație se va înrăutăți odată cu venirea iernii: studiile arată că, în Bulgaria, nivelurile particulelor PM10, mai mari, cresc odată cu scăderea temperaturilor, fiind alimentate de transporturi, industrie și încălzirea locuințelor. Poluanții precum particulele în suspensie în aer sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece reduc speranța de viață a oamenilor, agravând multe boli respiratorii și cardiovasculare cronice și acute, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Emisiile excesive din trafic expun comunitățile de la graniță la riscul unor probleme de sănătate legate de poluare. „Poluarea atmosferică este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar", spune oncologul Roxana Macarie, pentru Euronews Green. „De asemenea, crește riscul de cancer mamar, hepatic și pancreatic la toate grupele de vârstă".
Roxana practică medicina în București, capitala României, dar călătorește frecvent în orașul de frontieră Giurgiu, unde locuiesc unele dintre rudele sale. „Traficul a crescut semnificativ în ultimii ani. Sunt sute de camioane care așteaptă în fiecare zi în jurul orașului, unele cu motoarele pornite, pentru a trece în Bulgaria. Acest lucru nu poate fi bun pentru calitatea aerului din zonă", spune ea.
PM 2,5 poate avea, de asemenea, un impact pe termen lung asupra funcției și dezvoltării pulmonare a copiilor. Acest lucru poate duce la apariția bolilor respiratorii și cardiovasculare, inclusiv a astmului, care afectează nouă la sută dintre tinerii din Europa. Costurile de mediu ale menținerii României și Bulgariei în afara spațiului Schengen se adună.
Atât Bulgaria, cât și România au îndeplinit criteriile necesare pentru a adera la zona fără pașapoarte în urmă cu peste un deceniu. Ele au primit sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European. Însă lumina verde finală trebuie să vină din partea Consiliului Uniunii Europene. Acestea au nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de țări ale UE, dar se confruntă încă cu opoziția Austriei și a Olandei.
Rezistența Austriei provine dintr-o nemulțumire mai largă față de Schengen și față de fluxurile de migranți care trec în UE. Țările de Jos au semnalat că ar putea aproba candidatura Bulgariei dacă sunt îndeplinite o serie de condiții privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Un nou vot este programat să aibă loc luna viitoare.
Într-o declarație în care solicită ascensiunea Bulgariei și României în Schengen până la sfârșitul anului 2023, Parlamentul European subliniază povara asupra mediului și a sănătății pe care o reprezintă întârzierea deciziei.
Deputații europeni spun că cozile cu care se confruntă la punctele de trecere a frontierei celor două țări pot dura de la câteva ore până la chiar zile. Acest lucru se traduce în 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit unei analize recente a organizației de contabilitate KPMG.
Poluarea provoacă „daune ireparabile" asupra mediului și va avea repercusiuni asupra sănătății șoferilor, agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei, continuă comunicatul.
Parlamentul European consideră că limitarea trecerilor la frontieră și obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre ale UE nu se aliniază cu obiectivul de neutralitate climatică al blocului, care vizează emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050.
Potrivit KPMG, anii de întârzieri au dus deja la emisii excedentare de jumătate de milion de tone de CO2, potrivit KPMG. Aceasta reprezintă echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă din surse de cărbune care distrug clima, sau suficient pentru a alimenta 60 000 de locuințe timp de un an.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
Guvernul federal din Germania a fost forțat să recunoască faptul că așa-numiții "adepți ai teoriei conspirației" au avut dreptate în legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei Covid.
-
Instalarea Guvernului Mondial intra în linie dreaptă: Marele Summit pentru Viitor pentru impunerea Agendei 2030
Ideea unui „summit pentru viitor" a apărut, oficial, la aniversarea a 75 de ani de la constituirea ONU; împlinirea acestei vârste rotunde a picat (coincidență) fix în 2020, Anno uno al pandemiei.
-
Ucraina și noua carne de tun: "Ne confruntăm cu un val de dezertări în rândul tinerilor recruți!"
Forțele armate ucrainene s-au plâns de valul de dezertări în rândul tinerilor recrutați, transmite postul de radio Europe1, citând un ofițer ucrainean.
-
Se confirmă teoria conform căreia persoanele vaccinate în pandemie sunt cei care au împrăștiat Covid peste tot
Cel mai recent studiu, realizat de medicii infecționiști de la Clinica Cleveland, Ohio, SUA, a demonstrat că numărul de doze de vaccin Covid este direct proporțional cu riscul de a contracta virusul. Lucrarea științifică reconfirmă studii anterioare, care au arătat că cei mai susceptibili de a se infecta cu SARS-Cov-2 sunt, de fapt, cei vaccinați, ceea ce pune într-o perspectivă diferită narativul oficial.
-
Poarta către Lumea de Dincolo a început să se deschidă. Lumea stiintifică e în panică preconizând urmări catastrofale
Megasurparea Batagay, supranumită „Poarta către Lumea de Dincolo", situată în Siberia, reprezintă una dintre cele mai dramatice manifestări ale schimbărilor climatice din regiune. Această formațiune geologică, care s-a dezvoltat inițial ca urmare a activităților umane și a fenomenelor naturale, continuă să crească într-un ritm alarmant.
-
O teorie a lui Einstein legată de găurile negre a fost demonstrată de oamenii de ştiinţă
Oamenii de ştiinţă au demonstrat una dintre teoriile lui Albert Einstein, dovedind nu doar existenţa unei regiuni "de plonjare" din jurul unei găuri negre în care materia se prăbuşeşte, ci şi a faptului că această zonă exercită unele dintre cele mai puternice forţe gravitaţionale identificate până în prezent în galaxie.
-
Ce-l asteaptă pe Klaus Iohannis. UE se pregătește pentru un război apocaliptic: apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară!
Comisia Europeană a anunţat joi rezultatele cererilor de propuneri din 2023 din cadrul Fondului european de apărare (FEA), în valoare de 1,031 de miliarde de euro sub formă de finanţare din partea UE, pentru a sprijini 54 de proiecte europene comune restante de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
-
Robert Fico nu a fost primul: Lista liderilor europeni care au fost ținta unor atentate
Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat şi rănit grav, miercuri, devenind cel mai recent lider european care a fost ţinta unei tentative de asasinat. Presa slovacă a declarat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 71 de ani, iar guvernul susţine că ar fi vorba de o motivaţie politică.
-
România Digitală: Cum vor fi raportate sesizările privind conținutul malițios Deepfake distribuite pe Tiktok, Facebook sau Google
Oricine va putea să încarce pe pagina de internet a Ministerului Digitalizării sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital (deepfake) distribuit pe internet în scopuri malițioase, iar mai departe analizarea și transmiterea datelor de la populație direct către administratorii marilor platforme se va face în maxim o oră, potrivit unui ordin publicat joi seara în Monitorul Oficial.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
- 2.Semnul ca incepe Marea Resetare financiara: Explozia prețului la aur arata ca marii magnati nu mai cred in bani si in depozite monetare
- 3.Părintele Pimen Vlad face dezvăluiri cutremurătoare: De unde vine, de fapt, Lumina Sfântă de la Ierusalim!
- 4.Dorel Vișan, Laura și Ciprian Mega, pe covorul roșu la Moscova! Filmul "21 de rubini" selectat de către Nikita Mihalkov pentru "Oscarul BRICS".
- 5.Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
- 6.Elon Musk lansează Tesla MedBeds - noile paturi medicale dotate cu tehnologie din Star Trek. Te vindeci in minute in loc de luni! VIDEO
- 7.Cimitirul automobilelor electrice. Reportaj Spiegel despre aglomerări de mașini nevândute, parcate în secret, inclusiv ale Tesla
- 8.Măsura fiscală care intră în vigoare de la 1 iulie 2024: Impozit de 70% pentru proprietarii care închiriază locuințe în România!
- 9.Cum vrea Macron să dinamiteze alegerile din România, aruncându-ne în război cu Rusia
- 10.OMS anunță pe Facebook că "a semnat cu România Strategia de Cooperare 2024 - 2030". Rafila ascunde continutul documentului!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu