Coiful din aur pur de la Coțofenești și alte obicte din aur dacic au fost furate la o expozitie din Olanda. Hotii au aruncat in aer un zid ca sa patrundă

• Tweet

O explozie s-a produs, sâmbătă dimineaţă, în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, Ţările de Jos, deflagraţia putând avea legătură, potrivit presei olandeze, cu o tentativă de jaf, în condiţiile în care muzeul găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, unele dintre ele din aur şi argint. Autorităţile nu au confirmat, deocamdată, dacă au fost sau nu furate bunuri din muzeu.

Se vorbește despre o spargere și se pare că mai multe piese din tezaurul dacic lipsesc, între care ar fi și coiful de aur pur de la Coțofenești. Explozia s-a produs în jurul orei 3:45 a.m., distrugând mai multe clădiri dar şi ferestre ale unor imobile. Poliţia nu a arestat încă niciun suspect şi îndeamnă persoanele care au informaţii despre incident să contacteze autorităţile, scriu jurnaliştii de la NL Times. A fost deja făcut cercetarea la faţa locului şi nu este clar, deocamdată, dacă deflagraţia a fost provocată de o persoană sau dacă au fost implicaţi mai mulţi indivizi.

Muzeul Drents din Assen găzduieşte expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver"/ „Dacia! Regatul aurului şi argintului". Aceasta a fost deschisă publicului anul trecut, în luna iulie. Expoziţia curatoriată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti. Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi constituie cea mai reprezentativă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România. Ultima zi a expoziţiei este programată pentru dumincă, 26 ianuarie.

Poliția din Olanda explică cum s-a produs jaful în urma căruia au fost furate obiectele de aur din Dacia. Explozia a avariat sediul muzeului. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost arestat încă. Poliția din Olanda ține cont de faptul că există mai mulți suspecți, arată Poliția olandeză într-un comunicat. În jurul orei 03:45, poliția a primit un raport privind o explozie la Muzeul Drents on the Brink din Assen. La fața locului, a devenit clar că accesul în proprietate a fost obținut prin forțarea unei uși cu explozibili. Mai multe capodopere arheologice au fost capturate în clădire, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești.

Capodopera Coiful de Aur de la Coţofeneşti se află printre piesele furate de la Muzeul Drents, din Assen (Ţările de Jos), afectat sâmbătă dimineaţă de o explozie. Coiful din aur pur de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în România și datează din secolul IV î. Hr., cel mai probabil ar fi aparținut unui conducător al dacilor. "Au fost furate o serie de obiecte din expoziţia Dacia - Imperiul Aurului şi Argintului, printre care capodopera Coiful de Aur de la Coţofeneşti, de la Muzeul Naţional de Istorie al României", anunţă reprezentanţii muzeului. Ei afrmă că este o zi întunecată pentru Muzeul Drents din Assen şi Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

"Suntem profund şocaţi de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existenţă, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată. De asemenea, suntem foarte întristaţi pentru colegii noştri din România", este mesajul de pe site-ul muzeului. Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.[

Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.

Poliția face sâmbătă investigații suplimentare la fața locului. Printre altele, se efectuează anchete de cartier, echipa de investigații criminalistice este prezentă și se solicită și se analizează imaginile de pe camerele de supraveghere. Se încearcă localizarea atât a suspecților, cât și capodoperele furate. În acest sens, echipa de anchetă a decis, de asemenea, să implice Interpolul. Poliția investighează, de asemenea, un vehicul posibil suspect.

„În jurul orei 04:15, am primit o sesizare cu privire la incendiul unei mașini în apropierea intersecției dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, în apropiere de Rolde. La autoturismul în flăcări nu se afla nimeni. Considerăm că acest autoturism are o legătură cu explozia și cu spargerea muzeului. Este posibil ca persoanele suspecte din apropierea incendiului să fi trecut la un alt vehicul", transmite poliția.

Este posibil ca locuitorii din apropierea muzeului, de locul incendiului și de posibila rută a suspecților să fi văzut persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. Sau că cineva are înregistrări de la o cameră sau de la o cameră de bord care arată ceva între orele 03:00 și 04:30. Acestea ar putea fi informații importante pentru ancheta privind explozia și spargerea - este mesajul polițiștilor olandezi pentru cei localnici în speranța că vor da de urmelor jefuitorilor.

„Știți mai multe despre explozie și spargere? Aveți idee cine ar putea fi suspecții? Ați văzut persoane suspecte în Muzeul Drents în ultimele zile, de exemplu, stând mult timp în jurul capodoperelor. Aveți imagini sau informații despre mașina suspectă sau despre alte vehicule suspecte? Sau știți mai multe despre piesele furate, care ar putea fi oferite în cadrul circuitului infracțional? Dacă da, anunțați-ne! Contactați linia de informare Opsporing la 0800-6070, utilizați formularul de informare de pe site-ul Poliției sau împărtășiți informațiile dvs. prin raportarea anonimă a infracțiunilor la 0800-7000. În cele din urmă, există și echipa de informații criminale a poliției. Aceștia sunt autorizați să protejeze identitatea surselor lor în anumite condiții și se pot asigura astfel că informațiile ajung anonim la departamentul de investigații penale. Le puteți contacta la numărul de telefon 088-6617734. În caz de urgență, sunați la 112", mai spune Poliția olandeză în comunicat.

Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Târnoveanu, a declarat că în urma exploziei la muzeul din Olanda au fost furate 4 piese dacice extrem de valoroase, inclsiv coiful din aur pur de la Coțofenești. Târnoveanu a explicat că așteaptă ancheta poliției, iar România va trimite specialiști, dacă vor fi solicitați. „Asta nu face ca situația să fie mai puțin gravă, dar este bine ca publicul să fie informat asupra situației reale", spune Târnoveanu. Acesta admite, însă, că piesele furate sunt cele mai valoroase.

„(Piesele furate - n.r.) sunt dintre cele mai valoroase și cele mai bine cunoscute în public atât în țară, cât și în străinătate. În acest moment așteptăm rezultatul Poliției olandeze și cu siguranță că vor fi solicitați și specialiști din România", a mai spus Ernest Târnoveanu. Weekendul acesta ar fi fost ultimul în care expoziția se afla la Muzeul din Drent. Expoziția este despre povestea dacilor, un popor bogat, dar relativ necunoscut, care a trăit în ceea ce este acum România. Dacii, care au trăit începând cu anul 2000 î.Hr., sunt cunoscuți pentru comorile lor de aur și argint. În Muzeul din Drents existau în momentul exploziei peste 650 de comori de aur și argint din Europa de Est.

Toate piesele furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale, transmite Ministerul Culturii, care anunță că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate. Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor. Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național", potrivit comunicatului de presă.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver", deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele. „Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate", se menționează în finalul comunicatului.