Ce s-a dorit de la UE si ce-a ajuns in realitate dupa mai bine de 70 de ani

• Tweet

Romania a primit, de la aderarea la Uniunea Europeana si pana in prezent, peste 95 miliarde de euro si a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european, astfel ca balanta financiara neta ne arata un plus de 65 miliarde euro.

Fraza ii apartine lui Marcel Bolos, inca ministru al Finantelor, si a reprezentat un soi de punct de glorie pentru ministrul ocupat mai degraba cu taxarea a tot ce misca in aceasta tara si atingerea de noi recorduri de indatorare pentru Romania.

„Romania este un capitol important in povestea Uniunii Europene. Vorbim de o sansa acordata odata cu banii veniti de la Bruxelles pentru infrastructura modernizata si oportunitati pentru toti romanii. Faptul ca am fost aproape de acest domeniu inca de la momentul aderarii m-a facut sa fiu un promotor convins al faptului ca banii europeni schimba cu adevarat vieti. Datele arata asa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro inapoi. Concret, de la aderare si pana in prezent, Romania a primit peste 95 miliarde de euro si a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european. Astfel, balanta financiara neta ne arata un plus de 65 miliarde euro", a aratat ministrul Finantelor.

Potrivit acestuia, datorita acestor fonduri, in 2020 tara a reusit sa treaca pragul de 30 miliarde lei investiti din bani europeni intr-un singur an, iar anul trecut a fost atins nivelul record de 80 miliarde lei.

In context, seful Finantelor a subliniat ca investitiile straine s-au dublat de la aderarea la UE, de la 42 de miliarde de lei in 2007, la aproximativ 108 miliarde de euro in 2022.

„Faptul ca Romania a devenit atractiva pentru companiile europene nu a insemnat doar investitii, ci si dezvoltarea unor domenii care erau neglijate in trecut. Pentru romani s-a tradus si in salarii mai mari. In ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori. Atunci, in 2007, salariul minim pe economie a crescut de 390 de lei brut, la 3.300 lei brut", a precizat acesta, pe reteaua de socializare.

Marcel Bolos a amintit si despre zeci de scoli si gradinite construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv in comune si orase mici si peste 1.300 km de drumuri construite sau modernizate. Evident, ministrul s-a facut ca a uitat de trenarea constructiei macar a unei autostrazi pentru Moldova sau trecerea Carpatilorintre Muntenia si Transilvania cu o autostrada sau atatea alte proiecte devalizate de angajatii statului, platiti oricum cu 2.700 de lei, in medie, peste nivelul salariilor din privat, care, culmea, le suporta salariile.

Ministrul a continua sa aminteasca cele cateva reusite ale autoritatilor, cu fonduri europene precum aeroporturi regionale modernizate sau in curs de modernizare si extindere, in judetele Iasi, Cluj, Suceava, Sibiu, Bihor, Maramures, noul pod peste Tisa, catre Ucraina, cel mai mare santier deschis in Maramures dupa 1990, cu o finantare de 30 milioane euro dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata - mii de kilometri de retea, care, potrivit ministrului, au adus normalitatea in milioane de case.

Mesajul pe Facebook al ministrului a fost determinat de cei 74 de ani care au trecut de la aparitia „Declaratiei Schuman", un moment de rascruce care a constituit inceputul integrarii si cooperarii europene.

La 9 mai 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea plasarea productiei de carbune si otel sub controlul unei autoritati comune, evitand astfel izbucnirea unui nou conflict militar intre natiunile Europei. Propunerea, cunoscuta sub numele „Declaratia Schuman", este considerata a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Pe 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) intre Germania, Franta, Belgia, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos.

Ideea privind marcarea Zilei Europei a fost introdusa de Consiliul Europei in 1964. Comunitatile europene au luat decizia, in 1985, de a institui aceasta zi la data de 9 mai.

Acestui amplu proiect i s-au alaturat, de-a lungul timpului, inca 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie si Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania si Portugalia (1986), Suedia, Austria si Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia si Ungaria (2004), Bulgaria si Romania (2007) si Croatia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense piete unice.

La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a parasit Uniunea Europeana.

Problema e ca si din cauza incapacitatii liderilor ei, dar poate si din cauza agendelor ascunse, unele deja vizibile, ale liderilor europeni, multi dintre ei aflati la acelasi nivel cu premierul si presedintele Romaniei, UE se transforma intr-o zona care nu mai e interesanta decat pentru emigranti, in vreme ce populatia ei cauta solutii de supravietuire intr-o lume din ce in ce mai neprietenoasa.