Ce este Efectul Dunning-Kruger sau de ce proștii se cred deștepți
Postat la: 04.02.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoștințe în domeniu.
Potrivit cercetătorilor care au studiat Efectul „Dunning-Kruger" există şi un mecanism psihologic invers, care-i face pe oamenii deştepţi să se îndoiască de ceea ce ştiu şi să se considere mai puţin calificaţi decât sunt în realitate.
Un nivel de cunoștințe ridicat poate submina încrederea în sine, astfel că oamenii competenți pot crede în mod fals că și ceilalți cunosc lucrurile la fel ca ei. David Dunning și Justin Kruger de la Universitatea Cornell descriu efectul drept „aprecierea greșită a incompetenței proprii, precum și aprecierea greșită a înaltei competențe a altora".
Fenomenul a fost testat pentru prima oară într-o serie de experimente, ale căror rezultate au fost publicate în 1999 de David Dunning și Justin Kruger de la Departmentul de Psihologie al Universității Cornell. Aceștia s-au bazat și pe studii mai vechi care arătau că aprecierea greșită a competenței se datorează ignorării standardelor de competență. Acest tipar a fost observat în studii foarte diferite, privind, de exemplu, capacitatea de înțelegere a unui text citit, conducerea unui autovehicul sau în cazul practicării sporturilor, de exemplu șah sau tenis.
Dunning și Kruger afirmă că, într-un anumit domeniu, cei incompetenți:
-vor tinde să-și supraestimeze propriul nivel de competență;
-nu vor recunoaște înalta competență a celor competenți în realitate;
-nu-și vor da seama de propria lor incompetență;
-vor recunoaște propria incompetență anterioară după ce vor dobândi un nivel înalt în domeniul respectiv.
Dunning a făcut o comparație cu situația în care o persoană care suferă de o dizabilitate fizică din cauza unei leziuni cerebrale pare a nu fi conștientă de acea dizabilitate sau o neagă, chiar dacă efectele sunt serioase, ca orbirea sau paralizia.
Dunning și Kruger au testat aceste ipoteze pe studenții de la cursurile de psihologie de la Universitatea Cornell. Într-o serie de studii, ei au notat aprecierile subiecților despre ei înșiși asupra abilităților de raționament logic, cunoștințelor gramaticale și umorului. După ce li s-au arătat rezultatele testelor proprii, subiecților li s-a cerut să estimeze poziția lor în lot: cei competenți și-au estimat poziția corect, în timp ce cei incompetenți și-au supraestimat poziția. După Dunning și Kruger, autorii au observat de-a lungul a patru studii că subiecții clasați în ultimul sfert la testele privind umorul, gramatica și logica și-au supraestimat cu mult posibilitățile. Deși testele îi situau la nivelul de 12 % (în al patrulea sfert) ei s-au estimat la nivelul de 62 % (în sfertul al doilea).
În același timp, cei cu adevărat pricepuți au avut tendința să-și subestimeze competența lor. În mare parte, subiecții care au considerat testele ușoare au estimat greșit că aceste teste sunt ușoare și pentru ceilalți.
Un studiu ulterior, însă publicat în aceleași articole, sugerează că subiecții foarte incompetenți au reușit să estimeze mai bine nivelul lor după un mic instructaj într-un domeniu în care nu se pricepeau, în timp ce estimările în domeniile în care n-au fost instruiți au rămas aceleași cu cele dinainte.
În 2003 Dunning și Joyce Ehrlinger, și ea de la Universitatea Cornell, au publicat un studiu care a arătat schimbările în aprecierile asupra propriei persoane când există repere externe. Participanților la studii, studenți la Universitatea Cornell, le-au fost date teste de geografie: unora teste care să le mărească încrederea în forțele proprii, altora teste care să le-o micșoreze, iar apoi li s-a cerut să estimeze performanța proprie. Cei care au efectuat testele care le măreau încrederea au estimat rezultate superioare, iar ceilalți rezultate inferioare celor reale.
Daniel Ames și Lara Kammrath au extins cercetările luând în considerare sensibilitatea subiecților la părerile altora, precum și cât de sensibili se consideră.
Alte cercetări afirmă că efectul nu este așa de evident și se poate datora perturbațiilor și neînțelegerilor. Într-o serie de 12 teste efectuate în trei studii, cercetătorii au observat că la teste cu dificultate moderată acuratețea estimărilor celor mai bune și celor mai proaste rezultate este similară, iar la teste mai dificile estimarea performanțelor bune este chiar mai imprecisă decât a celor slabe. Acest sugerează că estimările ar avea grade de eroare similare, indiferent de competență.
Ehrlinger ș.a. au încercat să dea și alte explicații, dar calitativ au ajuns la aceleași concluzii cu cercetările originale. Concluzia lucrării este că principala cauză este faptul că, în contrast cu cei buni, „cei slabi nu rețin sugestiile că ar fi nevoie să se instruiască".
Studiile asupra efectului Dunning-Kruger s-au concentrat asupra subiecților americani. Un studiu asupra unor subiecți din Asia de Est sugerează că asupra acestora acționează un efect contrar efectului Dunning-Kruger. Cei din Asia de Est tind să-și subestimeze nivelul și consideră acest lucru ca o motivație să ajungă în rând cu ceilalți
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Belgia și Ungaria lansează controversatele portofele digitale și pașaportul pentru vaccinuri înaintea reglementărilor UE
Belgia și Ungaria deschid calea în ceea ce privește lansarea portofelelor de identitate digitale înainte de intrarea în vigoare, la sfârșitul acestei luni, a regulamentului eIDAS ("servicii de identificare electronică și servicii de încredere") 2.0 al UE și a portofelului EUDI Wallet.
-
Instagram-ul lui Zuckerberg avertizează că nu îl etichetează pe Tucker Carlson în postarea de "La mulți ani"
Un avertisment a apărut pe Instagram-ul lui Zuckerberg pentru toti aceia care doreau sa-i transmita "La mulți ani" jurnalistului Tucker Carlson. Reteaua sociala anunta ca nu-l va tagui pe prorpietarul contului pentru ca este indezirabil.
-
ONU susține că "ID-ul digital global" al lui Bill Gates este necesar pentru "combaterea schimbărilor climatice"
Organizația Națiunilor Unite și-a reluat demersul de a impune lumii ID-ul digital al lui Bill Gates, susținând că identitatea digitalizată este "crucială" în lupta împotriva schimbărilor climatice.
-
Ce pedeapsă riscă Dan Vîlceanu pentru că l-a bătut pe Florin Roman în Parlament până i-a dat sângele pe nas
O bătaie a avut loc într-o sală din Parlament. Liberalii Dan Vîlceanu și Florin Roman au fost protagoniști. Primul a fost agresorul, iar cel de-al doilea, victima. Vîlceanu s-a încăierat cu Florin Roman, iar la un moment dat fostul ministru i-ar fi aplicat un genunchi în nas colegului său, care are în plan să facă plângere penală.
-
Amenzi usturătoare și legislație aberantă pentru românii care doresc să facă țuică, pălincă, sau vin în gospodărie
Românii care intenționează să producă acasă țuică sau palincă trebuie să respecte anumite prevederi legale dacă nu vor să plătească amenzi usturătoare cuprinse între 2.000 și 5.000 lei.
-
Dan Puric: "Făt-Frumos în loc s-o iubească pe Ileana Cosânzeana s-a culcat cu Baba Cloanța și a ieșit Ursula von der Leyen!"
Dan Puric o ironizează pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Marele actor și regizor a glumit, afirmând că nemțoaica este rezultatul unei relații nefirești: cea dintre Făt-Frumos și Baba Cloanța.
-
Inlocuiți Polonia cu România în text și o sa aflați adevarul: O colonie nu se poate ridica în picioare ca un stat suveran!
Articolul de mai jos a apărut pe siteul Brussels Signal și a fost scris de francezo-polonezul Daniel Foubert. Deși subiectul este Polonia, mutatis mutandis, textul poate fi la fel de bine și despre România.
-
Fostul director al CDC: "Este timpul să recunoaștem efectele secundare semnificative ale vaccinurilor Covid-19"
Dr. Robert Redfield, fost director al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, a declarat săptămâna trecută că mulți oficiali care au încercat să avertizeze publicul cu privire la potențialele probleme legate de vaccinurile Covid-19 au fost presați să tacă și că este timpul să se recunoască faptul că au existat efecte secundare „semnificative" care i-au îmbolnăvit pe oameni.
-
Românii pot intra in Turcia doar cu buletinul gratie unui decret semnat de Erdogan si intrat in vigoare
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat decretul prin care românii vor putea merge în Turcia doar pe baza buletinului, fără viză. Decretul semnat de liderul de la Ankara a fost deja publicat în Monitorul Oficial turc și apare în contextul în care premierul Marcel Ciolacu efectuează o vizită de lucru în Turcia fix în aceste zile.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
- 2.Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
- 3.Instalarea Guvernului Mondial intra în linie dreaptă: Marele Summit pentru Viitor pentru impunerea Agendei 2030
- 4.Semnul ca incepe Marea Resetare financiara: Explozia prețului la aur arata ca marii magnati nu mai cred in bani si in depozite monetare
- 5.Țarcuri IT pentru viitoarele "animale umane": Nimeni nu explică dar iată ce inseamnă de fapt "Orașe inteligente" și "Orașe de 15 minute"
- 6.Părintele Pimen Vlad face dezvăluiri cutremurătoare: De unde vine, de fapt, Lumina Sfântă de la Ierusalim!
- 7.Măsura fiscală care intră în vigoare de la 1 iulie 2024: Impozit de 70% pentru proprietarii care închiriază locuințe în România!
- 8.Cimitirul automobilelor electrice. Reportaj Spiegel despre aglomerări de mașini nevândute, parcate în secret, inclusiv ale Tesla
- 9.Elon Musk lansează Tesla MedBeds - noile paturi medicale dotate cu tehnologie din Star Trek. Te vindeci in minute in loc de luni! VIDEO
- 10.Cum vrea Macron să dinamiteze alegerile din România, aruncându-ne în război cu Rusia
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu