Care a fost impactul pandemiei asupra sectorului microfinanțării în Europa

• Tweet

Pandemia COVID-19 și lockdown-urile impuse de guverne au avut un impact fără precedent asupra economiei globale. Însă situația a devenit aproape critică în special pentru persoanele care fac parte din grupurile cu venituri mai mici din țările în curs de dezvoltare și din economiile emergente. Acestea se confruntă nu numai cu perspectiva sărăciei extreme în multe cazuri, ci și cu probabilitatea ca sistemele lor financiare să nu fie suficient de robuste pentru a le ajuta în aceste vremuri negre.

Printre cele mai importante componente ale unor astfel de sisteme se numără microfinanțarea, un sector care acordă împrumuturi persoanelor fizice și întreprinderilor mici, conturi de economii și sprijin nefinanciar pentru a contribui la creșterea incluziunii financiare și a spiritului antreprenorial în cadrul comunităților cu venituri mai mici.

Impactul asupra clienților și a pieței de microfinanțare

Experții financiari ai LoansProfy sunt de părere că impactul pandemiei asupra instituțiilor de microfinanțare a fost moderat și, în general, majoritatea IFN-urilor au reușit să se adapteze rapid la noua situație. Mai mult decât atât, până în prezent, niciuna dintre instituțiile din acest domeniu nu a suferit pierderi majore care le-ar obliga să își întrerupă activitatea.

Pentru a face față acestor provocări, societățile de microfinanțare și alte organizații care oferă servicii financiare s-au mobilizat pentru a-și susține în continuare operațiunile, pentru a ușura condițiile debitorilor și pentru a-și îmbunătăți lichiditățile astfel încât să-și continue activitatea în condiții optime. Sectorul microfinanțării acoperă o gamă largă de servicii financiare, fiecare dintre acestea tinzând să aibă un grad diferit de popularitate în funcție de factori precum regiunea geografică.

Spre exemplu specialiștii LoansProfy in Norvegia au constatat că sectorul bancar reprezintă doar 2% din PIB, iar supravegherea atentă a împrumuturilor practicate a ținut norvegienii departe de riscuri. IFN-urile ies din criză la un ritm diferit, în conformitate cu normele și politicile fiecărui stat în parte și în funcție de tipul de activități economice ale clienților pe care îi susțin. Dacă majoritatea clienților unei companii de microfinanțare desfășoară activități economice în sectoarele cele mai grav afectate de pandemie, cum ar fi comerț cu amănuntul, transport, hoteluri și restaurante, arte și recreere sau turism, aceasta se poate confrunta cu pierderi permanente în activitatea sa.

De asemenea, economiile dependente de turism, cum ar fi Cipru, Grecia sau Muntenegru, pot necesita mai mult timp pentru redresarea economică decât țările cu activități economice mai diversificate. În unele state, injecțiile de capital, soluție adoptată conform specialiștilor LoansProfy in Danemarca au avut ca scop sprijinirea economiei şi a limitarea pierderilor din credite ale sectorului bancar.

Ce măsuri au întreprins societățile de microfinanțare

În ultimele săptămâni au apărut mai multe rapoarte care sugerează că instituțiile de microfinanțare sunt supuse unei tensiuni crescânde, deoarece pandemia COVID-19 continuă să reducă oportunitățile de afaceri pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, au fost forțate să se adapteze pentru a-și putea sprijini clienții cât mai eficient posibil.

Unele dintre măsurile pe care le-au întreprins includ: implementarea unui plan de continuitate a afacerii, organizarea muncii pentru a reduce contactul cu alte persoane, asigurarea distanței fizice la locul de muncă, implementarea unor aranjamente de munca la distanță (telemuncă) și a unor noi proceduri de siguranță a sănătății, care au inclus reguli privind distanțare socială, igienă și colaborare.

În ciuda provocărilor și dificultăților care rezultă din această criză, există unele rezultate potențial pozitive pentru sectorul microfinanțării. Din necesitate, multe IFN-uri au accelerat transformările digitale pentru a putea opera în noul mediu iar altele au fost obligate să caute noi piețe și să dezvolte noi produse. Toate aceste măsuri, vor contribui cu siguranță la o mai mare flexibilitate și reziliență a instituțiilor nebancare în viitor.