Boala misterioasă descoperită în Suedia. Este la fel de comună ca și cancerul şi la fel de mortală ca infarctul miocardic

• Tweet

O echipă de cercetători a descoperit că mai mult de 4% dintre toate internările în spitale din sudul Suediei sunt asociate cu sepsisul, o afecţiune semnificativ subdiagnosticată, care poate fi comparată cu o epidemie, spun specialiştii.

În 2016, echipa de cercetare a efectuat un studiu iniţial în sudul Suediei (Skåne), în care a arătat că sepsisul este mult mai frecvent decât s-a crezut până atunci. Incidenţa s-a dovedit a fi de 750 de adulţi la 100.000 de persoane.

În cel mai recent studiu realizat în aceeaşi regiune, rezultatele au arătat că peste patru la sută din toate spitalizările au implicat un pacient care suferea de sepsis, iar 20% dintre toţi pacienţii cu sepsis au murit în decurs de trei luni.

„Asta face ca sepsisul să fie la fel de frecvent ca şi cancerul, cu consecinţe negative similare pe termen lung, şi la fel de mortal ca şi un infarct miocardic acut", spune dr. Adam Linder, medic la spitalul universitar Skåne şi cercetător în domeniul sepsisului, profesor asociat la departamentul pentru clinica infecţiilor de la Universitatea Lund.

Potrivit acestuia, în rândul supravieţuitorilor sepsisului, trei sferturi dintre aceştia se confruntă, de asemenea, cu complicaţii pe termen lung, cum ar fi infarctul miocardic, probleme renale şi dificultăţi cognitive.

Alianţa Europeană pentru Sepsis le-a încredinţat cercetătorilor sarcina de a evalua cât de frecventă este sepsisul în restul Europei. Având în vedere că sistemele de sănătate diferă de la o ţară la alta, nu a fost imediat clar cum ar trebui să procedeze aceştia pentru a obţine cifre exacte. În consecinţă, cercetătorii au efectuat un studiu pilot în sudul Suediei pentru a determina dacă metodele lor sunt aplicabile şi în alte spitale europene.

„Medicii clasifică pacienţii folosind coduri de diagnosticare. Întrucât sepsisul este un diagnostic secundar care rezultă în urma unei infecţii, afecţiunea este subdiagnosticată în mod semnificativ, deoarece boala primară dictează adesea codul de diagnostic. Acest lucru face dificilă găsirea unei modalităţi de a determina cu exactitate numărul de cazuri de sepsis", a declarat Lisa Mellhammar, cercetător în domeniul sepsisului la Universitatea Lund şi asistent medical principal la spitalul universitar Skåne.

În cadrul studiului, publicat pe 29 august, în JAMA Network Open, s-a evidenţiat faptul că 7.500 de pacienţi din Skåne au fost asociaţi cu sepsis în 2019. În timpul pandemiei, incidenţa a crescut la şase la sută. Cu toate acestea, chiar şi fără Covid-19, cercetătorii avertizează că sepsisul ar trebui privit ca o epidemie. Scopul este de a folosi această cercetare pentru a influenţa Uniunea Europeană să stabilească un sistem comun de supraveghere a sepsisului.

Echipa este în contact cu autorităţile şi cercetătorii din aproximativ treizeci de ţări europene şi speră ca proiectul de cercetare să poată asigura o finanţare suficientă pentru a începe în curând o iniţiativă în acest sens. Nu există niciun indiciu că numărul de cazuri de sepsis ar fi mai mic în alte părţi ale Europei faţă de Suedia, spun specialiştii care au lucrat la acest studiu.

În spitalele suedeze, doar două procente din totalul pacienţilor cu sepsis sunt rezistenţi la antibiotice, iar cercetătorii speculează că proporţia cazurilor rezistente este mai mare în multe alte ţări europene.

„Deşi îngrijirea pacienţilor cu sepsis s-a îmbunătăţit în ultimii ani, trebuie să ne îmbunătăţim metodele de diagnosticare pentru a identifica pacienţii mai devreme şi să dezvoltăm metode de tratament alternative în afara antibioticelor pentru a evita rezistenţa", spune dr. Adam Linder.

Potrivit acestuia, creşterea gradului de conştientizare cu privire la sepsis în rândul publicului şi al factorilor de decizie „este crucială" pentru a se asigura că resursele sunt alocate în mod corespunzător.