Blocajul financiar se accentuează: 7 din 10 companii îşi plătesc cu greu facturile
Postat la: 17.05.2019 | Scris de: ZIUA NEWS
0
În economia românească, a devenit o adevărată modă să faci afaceri pe banii partenerilor de business. În condiţiile în care nu dispun de resurse financiare suficiente, iar accesul la credite le este practic imposibil din varii motive, tot mai multe companii întârzie să-şi plătească la timp facturile.
Potrivit sondajului realizat de Frames & Train Your Brain în perioada 2-7 mai 2019, pe un eşantion de 180 de companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerţ şi industria prelucrătoare la construcţii şi turism, şi prezentat în cadrul evenimentului Train Your Business Iaşi, 68% dintre managerii chestionaţi au recunoscut faptul că amână plata facturilor până la limita maximă, pentru a-şi asigura cash flow-ul necesar desfăşurării afacerilor.
Principalele motive pentru care companiile nu îşi achită la timp obligaţiile financiare sunt reprezentate de lipsa resurselor financiare disponibile, menţionată de 53% dintre respondenţi, neîncasarea facturilor (22%), creşterea costurilor operaţionale (15%), scăderea vânzărilor (7%) şi alte motive (3%).
Chestionaţi care este perioada medie în care îşi achită facturile, 42% au indicat intervalul - 3-4 luni, 37% au bifat răspunsul 2-3 luni, 16% au menţionat intervalul 1-2 luni, iar 5% peste nivelul de 4 luni.
Domeniile cele mai afectate sunt, potrivit datelor statistice, construcţiile, industria extractivă, agricultura, comerţul, sectorul pharma, transporturile şi serviciile.
„Statisticile vin să confirme estimările de la sfârşitul anului trecut când, în Barometrul privind perspectivele economiei în 2019, 78% dintre antreprenori indicau blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă din acest an. Şi deprecierea leului, a doua cea mai importantă problemă din 2019, s-a confirmat, la fel ca şi alte probleme precum creşterea preţurilor, scumpirea şi limitarea accesului la finanţare şi accentuarea crizei din piaţa muncii", arată analiza.
Întrebaţi care sunt efectele blocajului financiar, 54% dintre managerii chestionaţi au indicat scăderea profitabilităţii, 32% au semnalat problemele de cash flow, iar 21% - creşterea preţurilor. Reacţie la accentuarea încasării facturilor, cei chestionaţi au mai menţionat, printre altele, reducerea investiţiilor (17%) şi stoparea angajărilor (15%).
„În condiţiile în care nevoia de finanţare a companiilor este semnificativă, şi cum doar 12.000 dintre firmele româneşti sunt bancabile, tot mai multe firme apelează la creditul furnizor. În esenţă, este vorba de o finanţare acordată de partenerul de business, care permite plata cu întârziere de până la 120-150 de zile faţă de scadenţă. Creditul furnizor este, însă, precum o sabie cu două tăişuri pentru că, dincolo de efectele pozitive, afectează sănătatea financiară a economiei. Banii circulă tot mai greu, iar cum majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, oricând se poate ajunge la incapacitate de plată, fapt care antrenează efecte pe orizontală", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O întrebare la care tot mai mulţi antreprenori caută răspunsuri. Dovadă că, întrebaţi care sunt metodele prin care se protejează în faţa blocajului financiar, majoritatea respondenţilor au afirmat că evaluează clienţii înainte de a intra într-o relaţie contractuală cu ei.
57% au declarat că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic şi date proprii), iar 32% apelează la o firmă specializată.
„Să ştii cu cine faci afaceri a devenit esenţial într-o economie fragilă din punct de vedere financiar, în care distanţa de la profit la insolvenţă se poate parcurge în numai câteva luni. Să ştii dacă firma respectivă are datorii, popriri, procese, dacă acţionarii sunt implicaţi în alte societăţi cu probleme, dacă îşi onorează obligaţiile financiare la timp - sunt elemente care pot face diferenţa foarte uşor între o afacere profitabilă şi un eşec", a declarat Alexandru Bălţat, managerul Train Your Brain.
Cum pot fi prevenite aceste probleme? Potrivit analiştilor de la Frames, antreprenorii trebuie, în primul rând, să-şi gestioneze mult mai judicios finanţele, să-şi tempereze aşteptările prea optimiste privind încasările, să evite investiţiile care nu aduc plus valoare, precum imobile, maşini etc. şi să renunţe la activele care nu reprezintă activitatea de bază. O altă soluţie este să apeleze la serviciile de factoring şi să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii.
„Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva dintre principalele semnale de alarmă", arată analiza Frames.
Potrivit experţilor, în relaţia cu partenerii, firmele ar trebui să implementeze un sistem de evaluare standardizat a clienţilor noi şi a celor existenţi.
„În funcţie de bonitate, plata în avans şi solicitarea garanţiilor sunt absolut esenţiale, iar reeavaluarea condiţiilor trebuie realizată constant. În condiţiile în care stabileşti cu partenerul de business un mod de lucru din start, acesta va manifesta un comportament mult mai eficient în comparaţie cu alţi parteneri. Într-o economie slab capitalizată, cum este cea românească, consolidarea relaţiilor de business ţine în mod direct de managementul creanţelor, de asigurarea unor condiţii comerciale dedicate, în funcţie de bonitatea şi comportamentul de plată al partenerilor", afirmă experţii.
Interesant, în context, sunt şi datele de la Banca Naţională, care arată o adevărată explozie a refuzurilor instrumentelor de plată.
În luna martie 2019, ultima pentru care există date oficiale, s-au înregistrat 2993 de instrumente de debit refuzate la plată, în valoare de 177,9 milioane de lei - valoare dublă faţă de media lunilor anterioare. Cele mai multe au fost bilete la ordin, în valoare de 175,5 milioane de lei.
Pe ansamblu, statisticile Băncii Naţionale arată că numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a crescut, anul trecut, la 21.814 faţă de 21.550 în 2017, iar numărul persoanelor juridice declarate cu risc a avansat de la 13.468 la 13.975.
Întrebaţi cum văd dinamica plăţilor în economie în viitorul apropiat, 56% dintre respondenţi s-au declarat pesimişti, în timp ce numai 23% au declarat că au aşteptări optimiste, pe fondul creşterii economice.
„Întrebaţi care sunt principalele provocări, din acest punct de vedere, cei mai mulţi au indicat creşterea costurilor operaţionale, fenomen amplificat de deprecierea cursului de schimb, scumpirea carburanţilor şi a utilităţilor. Creşterea inflaţiei se va reflecta, cel mai probabil, într-o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei şi o reducere a apetitului de business în economie, scăderea vânzărilor urmând să reprezinte o consecinţă directă şi cu efecte semnificative în comportamentul de plată. În condiţiile în care accesul la creditare pentru multe dintre IMM-uri reprezintă un deziderat de neatins, perspectivele accentuării blocajului financiar sunt la ordinea zilei, mai ales în T4 2019 - T1 2020", arată concluziile analizei.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
SRS: "Cozmin Gușă, candidat independent la președinția României. Prevăd o finală prezidențială Gușă-Geoană!"
Informația momentului: analistul politic Cozmin Gușă va candida la președinția României ca independent! Anunțul a fost făcut de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, în direct la Realitatea PLUS.
-
Episcopul înjunghiat la Sydney și-a revenit: "Îl iert pe atacator. Îl iubesc și mă voi ruga pentru el"
Episcopul care a fost înjunghiat în mijlocul unei predici care era transmisă în direct pe internet spune că se simte "bine" și că l-a iertat pe atacator, transmite Daily Mail.
-
O legislație propusă în SUA deschide calea identificării obligatorii online sub pretextul verificării vârstei
În Camera Reprezentanților din SUA sunt în desfășurare eforturi legislative bipartizane în sensul adoptării unor versiuni de legi elaborate inițial pentru siguranța tinerilor online.
-
Industria dezinformării: O agenție sponsorizată de guverne cenzurează jurnalismul
Dezinformarea a devenit un punct de discuție ca răspuns la victoria lui Trump și a fost apoi supraalimentată în timpul erei Covid. Ca răspuns la presupusa criză, corporațiile, companiile de tehnologie și guvernele au trebuit să demonstreze că iau o anumită formă de acțiune.
-
Comisia Europeană alocă 1,4 miliarde de euro pentru pandemii viitoare și pentru 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic. Ce orașe din România au fost selectate
Comisia Europeană (CE) a suplimentat cu aproape 1,4 miliarde de euro bugetul alocat Programului Orizont Europa, finanțarea vizând „tranziția verde", precum și pregătirea pentru viitoare pandemii.
-
Robert Negoiță: "Am cumpărat plante exotice să le vadă oamenii care nu pot ajunge în zone tropicale"
Potrivit unei investigații publicate de Buletin de București, în septembrie și octombrie 2023, compania municipală Algorithm Construcții S3 a achiziționat plante exotice în valoare de peste 300.000 de euro din Turcia și Grecia. Cu toate acestea, o specialistă consultată a avertizat că majoritatea acestor specii nu pot supraviețui în climatul din România.
-
WSJ: Liderii de război ai Israelului nu au încredere unii în alţii. Netanyahu, ministrul Apărării şi fostul șef al Armatei nu se pun de acord
După şase luni de conflict împotriva Hamas, publicul israelian este profund divizat în ceea ce priveşte modul în care se poate câştiga războiul din Fâşia Gaza. La fel sunt şi cei trei înalţi oficiali ai cabinetului de război, un organism care atunci când a fost format, era menit tocmai să încurajeze unitatea în acest efort, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
-
Politico: Ucraina se îndreaptă spre înfrângere. Starea de spirit a populației și moralul soldaților s-au prăbușit
Întrebați doar un soldat ucrainean dacă mai crede că Occidentul va sta alături de Kiev „atât timp cât va fi nevoie". Această promisiune sună a gol când au trecut patru săptămâni de când unitatea ta de artilerie a avut ultima dată un obuz de tras, așa cum s-a plâns un militar de pe front.
-
NASA: China folosește programe civile pentru a ascunde obiective militare în spațiu
Şeful agenţiei spaţiale americane NASA, Bill Nelson, a declarat miercuri în Congres că China foloseşte programe civile pentru a ascunde obiective militare în spaţiu, relatează DPA.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.S-a decis data de la care UE va interzice sobele pe lemne și în România. Cine ne dă bani pentru pompe de căldură
- 2.O invenție revoluționară. Levitația a devenit posibilă
- 3.Misiune indeplinita: Anca Dragu a predat Republica Moldova la cheie pentru companiile străine care sunt deja în România
- 4.Yuval Noah Harari: "Când va veni potopul elitele vor construi o arcă și îi vor lăsa pe ceilalți să se înece!"
- 5. Poti sa pierzi tot prin Escrocheria "Mă auziți acum?" Motivul pentru care să nu răspunzi cu "Da"
- 6.Cei patru factori care au provocat criza de sănătate mintală Generației Z: iPhone, netul de mare viteză, camera frontală și viralizarea conținutului pe rețelele sociale
- 7.Sute de mii de japonezi se revoltă împotriva "Tiranicului Tratat privind pandemiile al OMS"!
- 8.Sindromul " România": Peste jumătate dintre britanici se gândesc să părăsească Marea Britanie pentru a lucra în străinătate
- 9.Se pregătește pandemia de gripă aviara cu transmitere la om ca sa se puna in aplicare tratatul OMS
- 10.Virolog de top despre vaccinați: "Urmează un tsunami al deceselor Covid care va provoca haos economic si social. Cineva trebuie sa spuna adevarul!"
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu