Batjocură pe față: Victimele de la Colectiv trebuie să dea înapoi o parte din banii primiţi despăgubire

• Tweet

O parte din familiile celor care au murit în incendiul de la clubul Colectiv, precum și supraviețuitori ai incendiului, s-au trezit chemaţi în instanţă de ISU, care le cere să dea înapoi o parte din banii primiţi drept despăgubire.

300 de supraviețuitori ai incendiului și rude ale celor care au murit au primit despăgubiri de 60 de milioane de euro, prin sentința definitivă din dosarul Colectiv. Banii au fost plătiți de instituția găsită responsabilă, ISU București-Ilfov. Numai că plățile au fost făcute prin intermediul unor executori judecătorești, care au aplicat onorarii maxime. Ulterior, ISU a făcut contestație la executare și a obținut reducerea acestor onorarii și acum diferenţa de bani trebuie suportată de victime.

„Numai că așa funcționează sistemul în România, nu-i execută pe executorii judecătorești, ci execută părțile civile din dosar, adică tot pe răniți, ceea ce este o aberație", a declarat Mihai Grecea, supravieţuitor al incendiului de la Colectiv: Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, decedat în urma incendiului de la Colectiv a spus: „Vreau să mă văd executat, vreau să văd că această poveste, cel care a fost condamnat mă execută în final pe mine".

Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din Bucureşti, unde trupa "Goodbye To Gravity" susţinea un concert de lansare a unui nou album. Potrivit martorilor, incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului, extinzându-se rapid la tavan. În total, 64 de persoane au murit

În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de "gravă neglijenţă".

La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.

Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - fiind condamnați la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

De asemenea, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus la 17 mai 2023 reducerea pedepsei aplicate lui Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, de la 8 ani la 6 ani şi 6 luni, ca urmare a prescrierii faptelor pentru două infracţiuni. În consecinţă, au fost anulate pedepsele aplicate acestuia pentru cele două infracţiuni de 2 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 2 ani închisoare.

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat definitiv la 12 mai 2022 de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv. Iniţial, la instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - acesta primise 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis apelul primarului şi au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare. La 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Cristian Popescu Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate.