Analiza unui fost jurist la CEDO după mandatul de arestare pe numele lui Putin: care sunt șansele să răspundă în fața legii

• Tweet

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, cu privire la responsabilitatea acestuia în crime de război comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a explicat pentru Hotnews semnificațiile deciziei Curții Penale.

Răzvan Horațiu Radu este și conferențiar la Facultatea de Drept a ASE: „În primul rând, mandatele de arestare sunt eliberate de CPI la solicitarea procurorului. Cunoaștem că există mai multe sesizări din partea statelor semnatare ale Statutului de la Roma de instituire a CPI, inclusiv din partea României, pentru deschiderea unei anchete", a spus Răzvan Horațiu Radu.

„Așa cum reiese din comunicatul Curții, mandatele de arestare au fost emise în lipsă pentru săvârșirea unor crime de război precum deportarea unor persoane, inclusiv copii, sau transferul sau deportarea populației dintr-un teritoriu ocupat.

Mandatele de arestare se pot emite în lipsă în scopul împiedicării unei persoane să săvârșească și alte crime de război sau pentru a se asigura că aceasta este adusă în față justiției sau pentru a o împiedica să obstrucționeze desfășurarea anchetei.

Modul în care este pus în executare un asemenea mandat ține de voința statelor care îi adăpostesc pe criminalii de război. Acestea decid dacă și când îi predau. În istoria Curții Penale Internaționale există situații de mandate de arestare în lipsa și de persoane puse ulterior la dispoziția Curții.

Există situații de predare a persoanelor și către alte instanțe penale internaționale - de exemplu, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie", a explicat expertul.

„Conform Statutului Curții Penale Internaționale, persoanele care savârsesc crime de război în mod individual sau împreună cu alte persoane răspund penal. La fel, răspund penal și superiorii ierarhici (civili sau militari) care nu iau măsurile necesare pentru împiedicarea unor asemenea acte.

Deși Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, Ucraina a acceptat de două ori jurisdicția Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul său. Acest aspect atrage competenta Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul Ucrainei, indiferent cine este autorul lor.

De altfel, din mandatul de arestare reiese că acesta se referă la fapte săvârșite dupa data de 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina.

Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său", a concluzionat juristul.

În plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de război ridică o problemă serioasă cu privire la acea persoană și îi limitează clar credibilitatea și posibilitatea de a călători în alte state care ar putea să o predea.

Deși CPI nu poate judeca în absență, nimic nu o împiedică să efectueze o investigație în absență, iar un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoană vizată în față instanței", a explicat Răzvan Horațiu Radu.

Rusia a reacționat ferm la aflarea acestei știri. De asemenea, Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a răspuns în mod ironic.

„Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu este nevoie să explicăm de ce ar trebui să fie folosită această hârtie pe post de hârtie igienică", a fost reacția lui Dmitri Medvedev, pe Twitter.