Alt val Covid din toamnă. Specialist: "Revine Delta. Nu va fi nevoie de o nouă variantă a SARS-CoV-2!"

• Tweet

Cercetătorii israelieni avertizează asupra noului val internațional de COVID, determinat de revenirea Deltei, tocmai când omenirea spera că pandemia și-a pierdut din putere.

"Nu e motiv de panică, ci doar de vigilentă crescută, la care se adaugă monitorizarea circulației virusului prin analiza (inclusiv geonomică) apelor uzate. Date din Israel arată o circulație "pe sub radar" a variantei Delta, în ciuda valului uriaș de infectări cu Omicron. Autorii israelieni ai studiului avertizează asupra posibilității apariției unui val spre finalul verii/începutul toamnei cu varianta Delta sau cu o variantă Delta care să fi suferit mutații", este de părere dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Desigur, nu se poate exclude valul de infectări. Poate fi o variantă care suferă mutații și își recapătă capacitatea de a infecta Dr. Marius Geantă a explicat că, "în ultimele luni, din ce în ce mai multe țări au dezvoltat sisteme de supraveghere genomică a circulației virusului", potrivit expertului în sănătate publică. Aceste sisteme au devenit din ce în ce mai performante și sunt bazate pe analiza și caracterizarea datelor variantelor care circulă nu doar pe identificarea și confirmarea variantelor pe care noi le cunoaștem.

Doctorul crede că am putea lua în considerare și ipoteza ca noul val de Delta să nu fie de fapt varianta pe care o cunoaștem deja, ci una care a suferit mutații. Din toamnă ne vom putea gândi că am putea asista la un nou val de infectări, iar experții sunt de părere că nu vom avea nevoie de o nouă variantă a coronavirusului, ci aceste subvariante BA.4 și BA.5 care determină acum un val ce însă nu pune probleme în Africa de Sud, dar ar putea fi sursa în sezonul de toamnă a unui nou val de îmbolnăviri în emisfera nordică.

"Vom vedea dacă lucrurile stau chiar așa însă am observat, de-a lungul timpului că se respectă acest patent, că ceea ce s-a identificat cu Omicron inițial în Africa de Sud s-a întâmplat mai apoi peste tot în lume", a spus specialistul. Se pare însă că varianta Delta nu a fost complet îndepărtată, ea circulând în paralel cu Omicron. Până la apariția Omicron, variantele coronavirusului erau cunoscute după denumirea dată la început Alpha, Beta, Gamma, Delta. Pentru Omicron, cercetătorii au descoperit mai multe mutații ale căror caracteristici au făcut mai multă lumină în ceea ce privește pericolul de infectare.

"Același mecanism bazat pe secvențiere genomică bazat pe dorința de a înțelege toate variantele care circulă stă și la baza caracterizării atât de multor variante Omicron. Pentru că dacă noi căutăm doar Omicron BA.1 sau Omicron BA.2, le vom găsi doar pe acestea, în cel mai bun caz. Dar dacă încercăm să înțelegem aceste variante vom vedea diferențe între BA.1 și BA.2, vom constata că anumite variante de BA.1 au anumite mutații de interes care pot, de exemplu, să mărească viteza de transmitere. Când aceste mutații se înmulțesc și devin relevante, ele încep să caracterizeze o nouă subvariantă. În acest mod au fost caracterizate subvariantele BA.4 și BA.5", a explicat dr. Marius Geantă.

Specialistul a subliniat că nu trebuie să ne surprindă că sunt mai multe astfel de variante "pentru că acum avem o capacitate mare de analiză genomică, iar pe de altă parte, trebuie să specificăm, faptul că este o diferență foarte mare între Omicron și celelalte variante. O variantă, cu cât va infecta mai mulți oameni, cu atât probabilitatea de a achiziționa mai multe modificări ale materialului genetic este mai mare".

"Echipele de cercetători din Africa de Sud sunt cele care duc o muncă permanentă pentru descoperirea și înțelegerea acestor variante ale coronavirusului. Acestea au caracterizat cel mai bine varianta Omicron și de asemenea, subvariantele BA.4 și BA.5. Vorbim despre variante care se transmit ceva mai repede și care au potențial de a reinfecta persoane care inițial au fost infectate cu BA.1 sau BA.2. dar tabelul clinic nu este diferit de cele ale infectării cu Omicron", a mai spus Marius Geantă. Medicul mai spune că nu trebuie să uităm că SARS-CoV2 are "o capacitate destul de ridicată de a suferi mutații".

"În trei ani am avut cinci variante de interes ale coronavirusului și care au pus probleme din punctul de vedere al sănătății publice iar acum avem acest grad de infecționalitate mare al Omicron care duce la aceste subvariante caracterizate de diverse mutații". Se pare însă că SARS-CoV-2 nu este chiar liderul când vine vorba despre mutații. Potrivit unei analize publicată de The Guardian, virusurile gripale, de exemplu, suferă mutații de cel puțin patru ori mai repede. Însă SARS-CoV-2 are niște caracteristici aparte.

Cercetătorii au descoperit că pe perioade scurte de timp are „sprinturi mutaționale", iar în timpul unuia dintre aceste sprinturi, virusul poate muta de patru ori mai repede decât în ​​mod normal timp de câteva săptămâni. După astfel de sprinturi, descendența are mai multe mutații, dintre care unele pot oferi un avantaj față de alte linii. Exemplele includ mutații care pot ajuta virusul să devină mai transmisibil, să provoace boli mai severe sau să evite răspunsul nostru imunitar și astfel avem noi variante care apar.

De ce virusul suferă sprinturi mutaționale care duc la apariția unor variante nu este clar. Dar există două teorii principale despre originile lui Omicron și cum a acumulat atât de multe mutații. În primul rând, virusul ar fi putut evolua în infecții cronice (prelungite) la persoanele care sunt imunodeprimate (au un sistem imunitar slăbit). În al doilea rând, virusul ar fi putut „sări" la o altă specie, înainte de a infecta din nou oamenii. Mutația nu este singurul mod în care pot apărea variante. Varianta Omicron XE pare să fi rezultat dintr-un eveniment de recombinare. Aici, un singur pacient a fost infectat cu BA.1 și BA.2 în același timp.

Această co-infecție a dus la un „schimb de genom" și o variantă hibridă. Alte cazuri de recombinare în Sars-CoV-2 au fost raportate între Delta și Omicron, rezultând ceea ce a fost numit Deltacron. Până în prezent, recombinanții nu par să aibă o transmisibilitate mai mare sau să producă rezultate mai severe. Dar acest lucru s-ar putea schimba rapid cu noi recombinanți. Așa că oamenii de știință le monitorizează îndeaproape.