CUM A FOST PREPARAT CAMPIONATUL NAŢIONAL DE YACHTING, EDIŢIA 2016?

• Tweet

Am scris acest articol cu multă amărăciune în suflet. Am crezut că mânăriile pe care la făceau diferiţi conducători ai yachtingului românesc în anii comunismului sunt pete negre rămase undeva în urmă şi irepetabile. Le făceau cei care conduceau federaţia sau preşedinţi ai comitetelor de cursă. Se făcea yachting şi atunci şi cu mult mai multe bărci decât astăzi, spre ştiinţă celor care cred că yachtingul în România a început cu ei.

Pot spune unii, că bătălia între cluburi era fără menajamente şi scrupule fiindcă de titlurile de campioni depindeau fondurile băneşti pe care le puteau cere conducătorii cluburilor de la sindicatele sau ministerele de care depindeau cluburile de yachting. Fără dubii, nu aveau nicio scuză, în afara faptului că era o compeţie total incorectă la nivelul calităţii bărcilor şi al velelor. Câştigarea campionatelor naţionale însemna, în plus, selecţia în lotul naţional care automat era destinat puţinelor deplasări în străinătate, şi cele mai râvnite erau cele în afară lagărului comunist.

Azi, ar trebui că titlul de "Campion Naţional" al României să desemneze pe cel mai bun sportiv al unei clase de bărci cu vele. Această aura nu mai încununează, cum s-ar înţelege de la sine, pe cel mai bun velist, din mai multe cauze. Cel mai frecvent motiv este acela în care cei mai buni sportiv la o clasa de concurs, la dată campionatului national, să fie la startul unor competiţii internaţionale pe alte întinderi de apă, din afară ţării. În situaţia, este limpede că titlul de campion nu defineşte pe cel mai bun sportiv la acea clasă, din România. O altă categorie este acea când titlul de campion este rezultatul unui "campionat" tras de par ca număr de bărci participante la clasa competiţională respectivă (ex. Finn, 470, 420, Cadet sau OK). Validarea regatelor campionatului naţional se face conform regulamentului Federaţiei Române de Yachting, cu cel puţin cinci bărci înscrise în competiţie.

Foarte bine, pe formularul de înscriere sunt înregistraţi cinci skipperi cu câte cinci bărci, dar la rezultate vei vedea la una din bărci are DNS (Did Not Start) pe linie sau maxim o clasificare rezultată dintr-un DNF (Did Not Finish) la prima regata şi apoi DNS pe linie. În realitate, campionatul se ţine cu trei bărci şi toţi sportivii se urcă pe podiumul de premiere şi automat clubul raportează "marele succes", succes digerabil pentru profani. Mai trist este că autorii şi participanţii la acest tip de manevră se împăunează cu titlul de campion naţional şi automat poziţia superioară pe care se postează. Şi unde mai pui că în unele cazuri astfel de pseudocampioni mai sunt şi antrenori pe la cluburile de yachting. Ce să-i înveţe astfel de farsori pe tinerii sportivi ? Mă mir că nu i-a venit cuiva în cap să organizeze şi pariuri sportive pe rezultatele de la campionatul naţional ? În esenţă este o înşelătorie maximă din categoria cărora autorul îşi fură singur căciula.

Şi acum, încă una, pe care am întâlnit-o la etapă a treia a Campionatului Naţional de Yachting 2016, la clasele Optimist, Laser şi 470. Perioada calendaristică 18-25 august 2016, la Eforie Nord, pe Marea Neagră, nota bene o perioadă rezonabilă de timp, nu în două zile şi la revedere. Instrucţiuni de Cursă redactate pe nouă pagini. Le-am citit cu atenţie ca întotdeauna, ele fiind legea competiţiei fiind emanaţia Comitetului de Cursă sub semnătura preşedintelui, Cosmin Andronic. Am fost foarte surprins că nu am văzut componenţa Comitetului de Protest, nici în Instrucţiunile de Cursă şi nici la Panoul de afişaj al competiţiei. Se ştie că la cursele de nivelul unui campionat naţional Comitetul de Protest este Autoritatea care garantează aplicarea corectă a regulilor de cursă, judecă asemenea unei instanţe şi în acelaşi timp conferă încredere sportivilor că situaţiile neconforme cu regulamentul vor fi judecate corect pe baza protestelor care formulează şi că hotărârile luate nu vor vicia poziţiile din clasament.

Prof. Octavian Ţacu

(continuarea AICI)