Tensiuni în Guvern. Raluca Turcan, trasă pe linie moartă de Ludovic Orban

• Tweet

Vicepremierul Raluca Turcan, lider liberal foarte vizibil în primele luni de guvernare, a intrat în dizgraţia premierului Ludovic Orban. Picătura care a umplut paharul şi a dus la marginalizarea acesteia a fost momentul în care a ieşit şi a vorbit despre posibilitatea îngheţării anului şcolar, potrivit unor surse politice. Mai mult, aceasta nu şi-a mai găsit loc nici la întâlnirile cu şeful statului pe tema pandemiei.

Împărţirea ministerelor liberale, odată cu formarea Guvernului Orban 1, a arătat pentru prima dată ambiţiile Ralucăi Turcan în ceea ce priveşte dorinţa sa de a ocupa o funcţie cât mai importantă în Guvern. Potrivit unor surse politice, Turcan a refuzat ministere ca Educaţie sau Dezvoltarea, fiind considerate „prea puţin" pentru ea. Aşadar, Ludovic Orban şi partidul au decis să o susţină pentru şefia Camerei Deputaţilor, în cazul în care e posibilă formarea altei majorităţi, iar până atunci să fie numită vicepremier. Ralucăi Turcan i s-a dat mandat, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, să coordoneze activitatea a şapte ministere, acestea fiind Sănătatea, Educaţia, Justiţia, Dezvoltarea, Fondurile Europene, Cultura şi Ministerul Muncii.

Până la jumătatea lunii februarie, Raluca Turcan aproape că l-a dublat pe Ludovic Orban la întâlnirile cu Klaus Iohannis, a mers la nenumărate evenimente să reprezinte Guvernul şi chiar a furat startul prin anunţarea unor decizii importante înaintea premierului Orban. Se comporta ca un comisar politic, glumeau unii liberali. Mai mult, Raluca Turcan a fost printre cei aflaţi pe lista scurtă pentru a fi nominalizată ca premier după ce Cabinetul Ludovic I a fost trântit prin moţiune de cenzură, însă mai mulţi liberali au considerat că ar fi o decizie nepotrivită. Ultimul moment semnificativ la care a participat Turcan a fost convingerea lui Florin Cîţu să se retragă din funcţia de premier, pe 12 martie. La acel moment, Turcan avea deja o relaţie din ce în ce mai rece cu Ludovic Orban.

Ultimul moment de apariţie publică în calitate de vicepremier avuese loc la finalul lunii februarie, într-o conferinţă de presă cu Marcel Boloş, ministru al Fondurilor Europene. Un reproş al lui Orban şi al echipei de comunicare a premierului era că Turcan încerca să iasă în faţă cu anunţarea unor decizii ale Guvernului şi partidului, deşi nu avea mandat. Picătura care a umplut paharul a fost o declaraţie dată de Turcan pe 23 martie în care a vorbit inclusiv de posibilitatea îngheţării anului şcolar.

„Raluca Turcan s-a erijat de multe ori ca şefa de facto a unor ministere, în special la Educaţie, lucru care a enervat mult. De aici o relaţie tensionată cu Monica Anisie", au declarat surse liberale. Din acel moment a început tragerea pe linie moartă a vicepremierului. „Au fost mai multe discuţii aprinse în ultimele două luni. Una din ele a fost chiar la începutul acestei săptămâni, tot pe tema comunicării şi a deciziilor anunţate. Orban a cerut disciplină iar. Premierul a repetat lucrul acesta de mai multe ori de la gafa făcută de Alina Gorghiu, când a ieşit cu proiectul acela (n.r.- privind executarea pedepsei cu închisoarea la domiciliu) care ne-a făcut praf în spaţiul media", au mai precizat surse din conducerea PNL.

Aceleaşi surse au subliniat faptul că ruptura Orban-Turcan a fost foarte vizibilă din faptul că Turcan nu a fost luată la întâlnirile cu Iohannis. „Dacă ne-am uita la documente, Turcan avea tot dreptul să fie prezente la aceste întâlniri. Ea coordonează Ministerul Sănătăţii. Ea trebuia să vină cu o comunicare constructivă pe tema Educaţiei, mai ales că Monica Anisie e o catastrofă pe partea de comunicare. Am văzut contrariul: o Raluca Turcan trasă pe linie moartă şi care în prezent nu se înţelege aproape deloc cu echipa de comunicare a lui Orban. De altfel, Ionel Dancă a fost persoana pusă să meargă la mai multe întâlniri unde ar fi trebuit să fie Raluca Turcan în mod normal", au mai afirmat surse din conducerea PNL. În schimb, voci liberale susţin că Turcan ar putea reveni treptat în prim plan, în condiţiile în care scaunul mai multor miniştri începe să se clatine, după ce au manageriat destul de prost activităţile instituţiilor pe care le conduc pe vreme de pandemie.