Nicio lege nu garantează că se va investi în Neptun Deep și vom extrage gazele din Marea Neagră!
Postat la: 07.05.2022 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Deși premierul Nicolae Ciucă a susținut că preluarea de către Romgaz a drepturilor Exxon din perimetrul Neptun Deep va asigura necesarul de gaze și independența energetică a României, în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Cel puțin, nu deocamdată.
Reprezentanți ai producătorilor de gaze au explicat că nu există la acest moment nicio garanție că Romgaz și OMV Petrom vor extrage, într-adevăr, gazele de la mare adâncime, din Marea Neagră. Și, chiar dacă vor decide să o facă, nimeni n-ar putea spune sigur că producția va începe, într-adevăr, până la finele lui 2026. Așa că - deși statul a făcut, într-adevăr, un pas spre exploatarea gazelor din Marea Neagră - va mai trece, încă, mult timp până când vom putea vorbi despre independeța energetică pe care ne-o asigură ele.
Discuția despre extragerea gazelor offshore din Marea Neagră a început în urmă mulți ani, în România. Spre exemplu, zăcământul Doina din perimetrul Midia (aflat la nord de perimetrul Neptun Deep) a fost descoperit în 1995. Iar un alt zăcământ din același perimetru, numit Ana, a fost identificat în 2007. Au urmat ani la rând în care firmele care au luat în concesiune perimetre din Marea Neagră au muncit pentru a obține documentele necesare și pentru a construi infrastructura de care este nevoie pentru extragerea gazului din adâncuri și pentru a-l aduce la țărm, scrie spotmedia.ro
Black Sea Oil & Gas (BSOG) spre exemplu - firma care va exploata perimentrul Midia - a avut nevoie de aproape 14 ani doar pentru a-și aduna toate avizele și autorizațiile necesare pentru lucra, potrivit datelor reprezenanților industiei, comunicate în cadrul ediției din 4 mai a conferințelor „Energia în Spatele Scenei", organizate de Asociația Energia Inteligentă. În cazul perimetrului Neptun Deep, prin semnarea festivă a documentelor la care au luat parte, în cursul zilei de marți, 3 mai, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Virgil Popescu, abia a început preluarea, de către Romgaz, a companilor prin care Exxon investea în Marea Neagră, în parteneriat cu OMV Petrom.
Împreună, Exxon și OMV Petrom au investit peste 1 miliard de euro în perimetrul Neptun Deep. Și chiar dacă Romgaz preia doar partea americanilor de la Exxon, oricum procesul nu se poate încheia de azi pe mâine. „Apoi - vă spun cu titlu strict general, cum se face în astfel de cazuri, în toată lumea - e necesar să existe un acord între titluarii perimetrului (în cazul nostru, între Romgaz și OMV - n.red.). Și trebuie încheiate toate etapele pentru luarea deciziei finale de investiție. Este necesar ca titularii de perimentre să își asigure liniile de finanțare, pentru a putea lucra, în condițiile în care investițiile necesare sunt foarte mari.
Apoi, e nevoie ca titularii să parcurgă procedura numită «sezon deschis» pentru rezervare de capaciate (necesară pentru a rezerva spațiu prin conductele rețelei de transport pentru gazele extrase din MAarea Neagră - n.red.)", a precizat Oana Ijdelea, avocat specializat în domeniul energiei și șefa Comisiei de offshore in cadrul Federației Producătorilor de Petrol și Gaze din România (FPPG). Exxon și OMV Petrom au parcurs o parte din procedura numită «sezon deschis». Dar ulterior procedura a fost abandonată. Așa că ar trebui reluată.
Deja OMV Petrom a anunțat - încă de la începutul anului - că abia în 2023 va lua o decizie cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Iar luarea unei decizii nu este o formalitate. Există posibilitatea reală ca fie Romgaz, fie OMW Petrom să ia decizia de a nu investi în continuare, pentru extragerea gazelor. PNL, PSD și UDMR speră să convingă companiile să investească. De aceea, au inițiat în aprilie proiectul de modificare a Legii offshore care este acum pe circuitul de avizare, în Senat. Cătălin Niță, directorul executiv al FPPG, susține că proiectul e binevenit, chiar dacă nu e într-o formă perfectă.
FPPG analizează propunerile de modificare a legii 256/2018 (cunoscută ca „Legea offshore") și va propune amendamente. Dar nici aceste modificări legislative nu asigură extragerea gazelor de la mare adâncime, din perimetrul Neptun Deep. „Nimic nu garantează că investitorul va lua decizia de investiție. Statul a fost ferm convins și în 2018 că această formă a legii - care este acum în vigoare - se va finaliza cu un 'ok' din partea investitorului. Și n-a fost așa. Acum, din nou, statul are impresia că, dacă ia niște măsuri, investitorul va da 'ok'-ul. Rămâne să vedem dacă așa va fi.", spune Niță.
Ceea ce putem spune este că paradigma s-a schimbat, odată cu războiul din Ucraina. Acum, prima întrebare a clientului nu mai este "Cât costă gazele?", ci "Cât de repede pot fi ele livrate?" și "Cât de sigură sunt sursa de gaze și livrarea?". Acesta este contextul în care statul român a decis să își valorifice resursele de gaze din Marea Neagră. Ceea ce e important să înțelegem este că operatorii au interesul să lucreze. Pentru că, dacă își țin banii la bancă, nu câștigă cine știe cât din dobândă. Operatorii fac bani lucrând.
"Doar că - așa cum spuneam - lucrurile s-au schimbat radical. Calculele pe care operatorii și le fac sunt altele, acum. Ne amintim cu toții că la finele lunii martie plutea o mină în apele românești, nu? Primele de asigurare pentru activități pe Marea Neagră au crescut de 10 ori", a precizat Cătălin Nița, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Energia Inteligentă. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, apreciază că, din datele publice de până acum, nu reiese că exploatarea ar începe în 2026.
„Semnarea oficială a documentelor a reprezentat începutul procesului de predare - primire. Vor urma operațiunile efective de predare-primire. Apoi, va fi nevoie de acordul de investiție. Și abia apoi de tot ce înseamnă avizare, de proiectare și de contractare. Va fi nevoie de organizarea de proceduri de achiziție publică. Iar acestea - în funcție de situație - riscă să dureze. Dacă ne referim la proiectul inițial, Exxon estima că poate parcurge etapele premergătoare exploatării în 5 ani. Noi suntem în 2022. Nu reiese de nicăieri că - dacă investitorii iau decizia să meargă mai departe cu proiectul - se va începe exploatarea în 2026", a precizat Dumitru Chisaliță, în timpul conferinței „Energia în spatele scenei".
Nu e foarte clar ce se va întâmpla dacă Romgaz ar decide să nu investească, în condițiile în care preia, cu peste un miliard de dolari, firmele prin care Exxon a investit în perimetrul Neptun Deep. Problema imediată este că - deși politicienii rostogolesc în discursurile lor expresii cum ar fi „independența energetică a României" sau „securitate energetică a țării" - în realitate, presupunând că toate procedurile se vor desfășura fără nicio întârziere, există premisele să extragem cantități însemnate de gaze din Marea Neagră în 2026. E puțin probabil, dar nu imposibil. Însă niciun politician român n-a explicat ce măsuri ia Guvernul pentru a asigura securitatea energetică a României pe termen scurt și mediu, adică începând chiar de acum și până în 2026.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Preotul Ciprian Mega a fost primit de Vladimir Putin la Kremlin!
În urma discuțiilor publice iscate în Rusia de participarea filmului "21 de rubini" la BRICS FILM FESTIVAL, preotul-regizor Ciprian Mega a fost invitat în această seară de către președintele Putin la o discuție despre valențele culturale ale producției cinematografice românești, care a fost puternic cenzurată în România.
-
Un fotbalist de primă ligă a dat în judecată Pfizer și consideră ca vaccinul anti COVID are legătură cu accidentările sale
Accidentat des, François-Xavier Fumu Tamuzo a decis să îşi încheie cariera de fotbalist la jumătatea lunii aprilie, la doar 29 de ani.
-
Gușă despre inca o gafă de-a lui Geoană: "M-am dus la Moscova pentru deoarece așa am convenit cu americanii. De ce s-a mai dus și el pe-ascuns doar Dumnezeu știe!"
În anul 2009, Mircea Geoană a făcut o călătorie secretă la Moscova, fără să-și anunțe echipa de campanie. Pe atunci, Cozmin Gușă era șeful de campanie a lui Geoană. Invitat în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării", moderată de Robert Turcescu la Metropola TV, Cozmin Gușă a povestit care au fost motivele pentru care Geoană a făcut acest gest, care a distrus rapid tot ce se clădise până atunci.
-
Oat-zempic: Rețeta băuturii care ajută la pierderea a 20 de kilograme în doar două luni!
În lumea căutării nesfârșite pentru soluții de slăbit, apare o nouă tendință: „oat-zempic", un smoothie viral de ovăz, care promite pierderea a până la 20 de kilograme în doar două luni.
-
Din banii de la americani, Ucraina dă 8 miliarde de dolari pentru plata salariilor. Ministrul ucrainean de finanțe spune că are o mare problemă
Ministrul ucrainean de Finanțe Marchenko a declarat că 7,8 miliarde de dolari din pachetul de ajutor al SUA vor merge pentru plata salariilor și a altor nevoi financiare, dar din cauza situației de pe câmpul de luptă, perspectivele bugetare ale țării pentru 2025 sunt „incerte".
-
Slănic Prahova - surparea străzii: "S-ar putea să fie vestigii dacice. O apă subterană care spală nisipul"
Locuitorii din orașul Slănic Prahova trec în continuare prin momente de coșmar, după ce o stradă s-a surpat joi, 25 aprilie, la doar 40-50 de metri de blocurile de locuințe.
-
Proteinele Spike ajută celulele canceroase să supraviețuiască și să reziste chimioterapiei. Si vaccinurile ARNm Covid pot avea efecte similare
Proteina Spike din SARS-CoV-2, precum și cea produsă de „vaccinurile" Covid, poate promova cancerul prin faptul că interferează cu activitățile anticancer din organism, potrivit unui studiu recent pretipărite realizat de oamenii de știință de la Universitatea Brown.
-
România are al treilea cel mai mare preț la energie electrică din UE și al șaselea cel mai mare preț la gaze naturale
România ocupă doar locul 20 din 27 în Uniunea Europeană la indicele de accesibilitate pentru plata facturilor la utilități, pe baza costurilor estimate pentru energie electrică, gaze naturale, apă potabilă sau resturi menajere, așa cum sunt raportate de platforma Numbeo, pentru un apartament de 85 metri pătrați.
-
Craniile lui Mihai Viteazul si Radu cel Mare au fost fotografiate în anul 1893 la Mănăstirea Dealu
Unul dintre cei mai importanți conducători din istoria Țărilor Române a fost, cu siguranță, Mihai Viteazul. Pentru o scurtă perioadă, în ultimul an de domnie, acesta a condus de facto cele trei state medievale românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească. De fapt, unirea celor trei regiuni a fost și motivul principal pentru care a fost asasinat.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Ratatul NATO vrea la război! Iohannis cere noi recruți în Armata Română: "Trebuie să intensificăm rezerva de personal militar!"
- 2.Planul B ca sa nu se mai tina alegerile: Proiect de lege pentru "Situatii de Criză" propus în dezbatere publică de Ministerul Apărării
- 3.Cozmin Gușă, posibil candidat al AUR pentru Primaria Capitalei: "N-au vrut să mă sperie, au vrut să mă omoare!"
- 4.Cum au fost furați zilnic și îndatorați cu mii de euro toți românii
- 5.Dan Puric la Muntele Athos: "Voi candida la președinție, când mă va suna personal Putin de la Moscova!"
- 6.Cosmin Gușă încurcă jocurile de culise de la Primăria Capitalei. Se bate de la egal la egal cu Nicușor Dan, iar Piedone si Cîrstoiu devin outsideri
- 7.Cum să fraudăm alegerile cinstit: România are mai mulți cetățeni cu drept de vot decât populația totală de la recensământ
- 8.Alianța AUR la un pas de a se rupe din cauza ilegalitatilor din listele semnăturilor depuse la BEC
- 9.Tudor Chirilă: "Am tot ce trebe', mă bag la primărie!"
- 10.Candidatul globaliștilor: Mircea Geoană e pe primul loc la prezidențiale în trei scenarii. Câte voturi ar lua Simion și cum se fac de râs Ciucă și Ciolacu
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu