• Tweet

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru POLITICO că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o "discuţie serioasă" despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la "o alianţă militară mai largă" şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: "E timpul pentru o aderare la NATO?"

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o "alianţă mai mare". Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională, scrie news.ro.

"Acum, există o discuţie serioasă (...) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare", a spus Maia Sandu. "Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti - a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, România, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Cel mai evident obstacol în calea integrării Republicii Moldova este faptul că soldaţii ruşi au baze în interiorul ţării, în regiunea separatistă Transnistria, explică în continuare publicaţia. Cu toate acestea, calculul militar devine tot mai presant, subliniază POLITICO. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul ţării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina au lăsat fără curent şi Moldova.

Moldova - arată POLITICO - trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale şi pro-UE, pe de altă parte, să nu agraveze relaţia cu Rusia până la punctul în care Moscova ar putea folosi forţa militară.

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând că fostul stat sovietic este în sfera sa de influenţă.

Maia Sandu respinge însă orice interpretare conform căreia mişcarea Moldovei de a-şi consolida apărarea - fie prin creşterea propriei capacităţi militare, fie prin stabilirea unor relaţii mai strânse cu alţi aliaţi - are o natură provocatoare, spunând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

"Moldova este o ţară paşnică. Nu Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi", a spus ea în interviul pentru POLITICO. "Propaganda rusă a reuşit să convingă o parte a populaţiei că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investeşti în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic şi nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greşit", a punctat preşedinta de la Chişinău.

Maia Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă în anul 2020 mizând pe o platformă anticorupţie. În iunie, ţara va găzdui cea de-a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, un forum la nivel european al ţărilor din UE şi din afara UE, care a avut primul summit la Praga, anul trecut. Moldova, care, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de ţară candidată în iunie. În timp ce discuţiile privind aderarea sunt în curs de desfăşurare, perspectiva aderării este încă la câţiva ani distanţă. Cu toate acestea, de la invazia rusă în Ucraina, UE şi-a sporit sprijinul pentru această ţară, alocând sute de milioane de euro Moldovei sub formă de împrumuturi şi subvenţii. Iar pentru a facilita reducerea dependenţei Moldovei de gazul rusesc, reţeaua de electricitate a ţării a fost sincronizată cu cea a UE anul trecut - un nou pas important în direcţia Occidentului, menţionează POLITICO.

În general, Maia Sandu spune că ţara sa rămâne foarte "vulnerabilă" şi este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă şi dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu ameninţări militare. Motivul? Curajul şi rezilienţa ucrainenilor. "Mulţumită curajului şi rezistenţei ucrainenilor, nu ne confruntăm cu ameninţări militare deocamdată", spune ea. "Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situaţia din Ucraina şi, şi cu preţul pe care îl plătesc ucrainenii", a subliniat preşedinta Republicii Moldova.