Legea 544/2001 privind accesul la informații publice, măcelărită de cinci deputați PSD

• Tweet

Cinci parlamentari de la PSD și Florin Roman (PNL) au depus un proiect de lege la Senat prin care vor să modifice Legea 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Proiectul de lege limitează accesul la informațiile publice și dă posibilitatea autorităților să refuze accesul pe motiv că informațiile sunt solicitate cu „rea-credință". De asemenea, proiectul de lege prevede că informațiile care fac trimitere la contracte publice nu pot fi oferite pentru a nu pune „în pericol activitatea unor firme". Inițiatorii invocă faptul că "reglementările absurde ale legii dau prilejul diverșilor ONG-iști să solicite arhive de milioane de pagini de documente pe mai mulți ani".

Deputatul PNL Florin Roman își retrage semnătura de pe proiectul PSD care limitează accesul la informațiile publice: "Am primit semnale că poate naște interpretări abuzive" Mai exact, cei șase parlamentari prin propunerile făcute în proiectul de lege dau posibilitatea instituțiilor publice să respingă solicitările dacă apreciază că informațiile sunt cerute "cu rea credință".

În plus, autoritățile pot să refuze accesul la informații în cazul în care informațiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidențiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informațiile ar putea cauza daune uneia dintre părți în judecarea echitabilă a cauzei. O altă prevedere propusă obligă solicitantul la plata unei taxe a serviciilor oferite de către instituția publică, inclusiv pentru documentele oferite online. Taxa este stabilită prin hotărâre a Consiliului Local.

De precizat este că în actuala lege este prevăzut doar ca în cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant.

Propunerile din proiectul de lege:

În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare și identificare a documentelor în arhivă precum și orice alte operațiuni necesare este suportat de către solicitant, în condițiile prezentei legi;
Dacă informațiile solicitate se află deja pe site-ul Web al instituției, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informațiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora;
Cuantumul taxei pentru serviciile prestate, respectiv acțiunile desfășurate, potrivit alin. (1) al prezentului articol, va fi stabilit prin act administrativ emis, sau după caz, adoptat de către organele de conducere a entităților prevazute la art. 2, lit. a) din prezenta lege , respectiv prin Hotărârea Consiliului Local în cazul unităților administrativ-teritoriale, în funcție de durata, complexitatea și volumul serviciilor și acțiunilor ce trebuie efectuate în vederea punerii la dispoziția petenților a informațiilor solicitate, în forma solicitată, stabilirea respectivului cuantum fiind în competența exclusivă a autorităților, sau după caz, a organelor de conducere a instituțiilor publice mai sus menționate;
(4) Taxa instituită potrivit alin. (3) se va aplica și în cazul în care respectivele informații de interes public sunt solicitate în format electronic, în condițiile în care documentele ce cuprind respectivele informații de interes public sunt deținute doar în format scris și sunt îndosariate, iar pentru a fi comunicate corespunzător și în timp util petenților presupun activități suplimentare de copiere, scanare, anonimizare a datelor cu caracter personal și alte activități ce implică un volum, o complexitate, sau după caz, o durată mare de muncă;
(5) Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate în conditiile în care acestea conțin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință, încălcând dispozițiile referitoare la buna-credință prevăzute în Constituție și legile în vigoare;
De asemenea, în cazul în care informațiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidențiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informațiile ar putea cauza uneia dintre părți în judecarea echitabilă a cauzei, acestea nu se pun la dispoziția solicitantului.

Inițiatorii legii depuse la Senat sunt:

Vlad Bontea - deputat PSD,
Claudiu Augustin Ilişanu - deputat PSD;
Florin Roman - deputat PNL;
Eliza Ştefănescu (Peţa) Ștefănescu - deputat PSD;
Gabriel George Vișan - deputat PSD.

Inițiatorii invocă în expunerea de motive a proiectului de lege că "reglementările absurde ale legii dau prilejul diverșilor ONG-iști să solicite arhive de milioane de pagini de documente pe mai mulți ani".

Aceștia susțin că legea instituie "pe seama autorităților publice o serie de obligații care îngreunează excesiv activitatea acestora, pentru realizarea lor, fiind necesară trecerea în plan secundar a activităților de baza ale autorităților sau după caz ale instituțiilor publice, întreg personalul fiind nevoit să lucreze pentru asigurarea afișării, în diverse forme și formate , a unor serii de informații care de cele mai multe ori sunt reprezentate în sute de pagini."

Inițiatorii legii spun că instituțiile trebuie să facă o serie de buletine informative, rapoarte anuale, fără nici un sens sau scop practic, care să cuprindă aceleași date, chiar dacă respectivele date sunt deja puse la dispoziția publicului.

Cum arată expunerea de motive a inițiatorilor:

"O singură persoană nu poate răspunde și nu poate duce la îndeplinire această activitate, nici chiar la nivelul celor mai mici comune.Probabil ca persoanele care au gândit aceste prevederi stau ascunse prin diverse birouri fără a avea nici o tangență cu realitatea din instituții sau, după caz, autoritățile publice cu personal foarte puțin la număr, cu toate că asigurarea îndeplinirii și respectării în totalitate a acestor prevederi absurde pune serioase probleme chiar și la nivelul municipiilor și al Consiliilor Județene care au un număr mult mai mare de personal.
Aceste reglementări absurde dau prilejul diverșilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetățeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informații publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulți ani. Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens și fiind conștienți că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligați la o adică să semneze cererea.
După efectuarea acestor operațiuni și primirea documentelor, acestea sunt folosite de către aceștia în scopul exercitării diverselor forme de șantaj, fie față de funcționarii din Primării sau demnitari, fie față de firmele cu care Primăriile în cauză au încheiate diverse contracte și așa mai departe".

Proiectul de lege a fost depus la Senat care este și prima cameră sesizată care îl va dezbate.