Guvernul lui Orban crește datoria României la 47% din PIB. La 50% se pot îngheța salariile bugetarilor

• Tweet

Ministerul Finanțelor Publice a pus, miercuri, în dezbatere publică, Ordonanța de Urgență privind a treia rectificare bugetară din acest an. Potrivit documentului, Guvernul majorează la 47% din PIB plafonul datoriei publice a României.

„Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2020, este de 47% din produsul intern brut", se arată în OUG privind rectificarea bugetară. Majorarea plafonului „se datorează contractării de împrumuturi", explică Guvernul în Nota de Fundamentare.

La finalul anului 2019, datoria României era de 35,2% din PIB. La prima rectificare bugetara din aprilie 2020, plafonul privind datoria publică a fost crescut la 41% din PIB. În iulie, deja datoria publică depășea proiecțiile Guvernului Orban și atingea 42,2% din PIB. La a doua rectificare bugetara din august 2020, plafonul privind datoria publică a fost majorat iar la 44% din PIB Acum, la a treia rectificare bugetară, se propune ca plafonul sa fie ridicat la 47% din PIB.

Dacă se păstrează actualul ritm de creștere a datoriei publice, se va depăși pragul de 50% din PIB în prima parte a anului viitor. În legea responsabilității fiscal-bugetare sunt 4 praguri ale datoriei publice, în funcție de care Guvernul trebuie să ia anumite măsuri graduale. Pragurile sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Astfel, dacă datoria publică depășește 50% din PIB, atunci legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB. „Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public".

Înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public ar putea însemna, de exemplu, o înghețare a salariilor sau reducerea posturilor din aparatul bugetar. Totuși, legea prevede că aceste reguli „nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare", or actualul context epidemiologic ar justifica neluarea deciziei de înghețare a cheltuielilor privind salariile din sectorul public.

Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, atunci pe lângă înghețarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, Guvernul ar trebuie să înghețe și cheltuielile cu asistența socială. Aici intră inclusiv pensiile.