Ce scrie Adrian Nastase despre legea care ii interzice lui Liviu Dragnea sa fie premier

• Tweet

Fostul premier Adrian Nastase precizeaza ca prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat sa faca parte din Guvern a permis o „reglare de conturi" dar si „trierea candidatilor", cu „complicitatea unor procurori sau judecatori", el opinand ca nu Legea 90/2001 este de vina pentru asta, ci presedintii si guvernele care au permis aceste derapaje.

Totodata, Adrian Nastase spune este esential cine va fi ministrul Justitiei in noul guvern pentru a intelege in ce directie ne indreptam. „Istoria Legii 90/2001 a pornit in 1998, atunci cand guvernul Radu Vasile a transmis la Camera Deputatilor un proiect de lege privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor ( inregistrat ca PL nr. 369/1998, din 10.11.1998).

El a fost trimis pentru aviz la Comisia juridica si la Comisia pentru administratie publica. Avizele au fost date in ianuarie (semnat de Emil Popescu si Nicolae Gradinaru), respectiv in martie 1999 (semnat de Ion Cirstoiu si Sorin Ioan Marinescu). Pe aceasta baza, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor in 11.05.1999.

Textul art.3 era formulat in felul urmator : Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc intr-unul din cazurile de incompatibilitate prevazute la art.5 alin.(1). Deci, formularea care exista si in legea actuala (art.2) dateaza din 1998/1999.

Ulterior, proiectul de lege, adoptat de Camera, a ajuns la Senat iar Petre Roman, in calitate de presedinte, l-a trimis pentru aviz Comisiei de administratie publica si Comisiei juridice (in 24 mai 1999). Aici, el a fost tinut in sertare din cauza bataliilor care se dadeau in interiorul CDR si care nu permiteau o solutie clara privitoare la configuratia guvernului. Intre timp, in 1999, a fost adoptata si Legea responsabilitatii ministeriale (Legea 115/1999) care in art.25 alin.3 stabilea: " Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, va fi demis din functie de presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru". Era vorba nu despre cum se putea "intra" in guvern ci despre cum se putea "iesi"...

Dupa alegerile din 2000, era nevoie, rapid, de o noua reglementare referitoare la organizarea guvernului. In acele conditii, a fost preluat textul deja aprobat, in 1999, al proiectului de lege de la Camera si au fost adaugate, din partea noului guvern, 34 de amendamente, care au fost transmise Senatului. Niciunul din amendamente nu viza actualul articol 2 (fostul art.3). In avizul Comisiei pentru administratie publica se arata, sub semnatura senatorului Seres Denes, ca toate cele 34 de amendamente au fost aprobate in unanimitate. Evident, textul Senatului, care a inglobat amendamentele Guvernului, era diferit de textul Camerei.

Dar textul articolului 2 - cel referitor la cine poate face din guvern - a ramas la fel. A fost insa necesara procedura medierii (in baza Constitutiei din 1991), Din comisia de mediere au facut parte, intre altii, Acsinte Gaspar, Emil Boc, Radu Stroe, Popa Vlad. Comisia de mediere a validat solutiile Senatului iar acestea au fost aprobate de cele doua Camere. Asta este istoria. Daca va exista, in viitorul guvern, un ministru al justitiei cu vointa de a imbunatati aceasta legislatie, pot fi gasite formule mai precise si mai restrictive. De exemplu, "pot fi membri ai Guvernului persoanele... care nu si-au pierdut drepturile electorale in urma unei condamnari penale..."

Problema de baza ramane insa aceea de a face imposibile, in viitor, decizii de justitie politica, destinate sa elimine din viata politica anumiti adversari, prin folosirea instrumentelor "statului de drept". Sa asteptam deci sa vedem cine va fi ministru al justitiei in noul guvern si vom intelege in ce directie ne indreptam... Chiar nu va este clar de ce au fost inventate "criteriile de integritate" de catre Alina Mungiu Pippidi, Klaus Iohannis si de anumiti lideri ai partidelor? S-au putut face, in felul acesta, reglari de conturi dar si "trierea" candidatilor, cu complicitatea unor procurori sau judecatori. Astfel a aparut stampila "penal" sau "bun pentru guvern". Nu Legea 90/2001 este de vina pentru asta ci presedintii si guvernele care au permis aceste derapaje", scrie Adrian Nastase, pe Facebook.