Care sunt şansele declanşării de anticipate: Cei cinci paşi pentru declanşarea alegerilor din Calendarul PNL

• Tweet

Constituţia prevede că data alegerilor trebuie adusă la cunoştinţă publică cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votului, iar localele se vor desfăşura în iunie. Anticipatele pot fi organizate doar dacă pică două propuneri de Guvern, iar şeful statului solicită dizolvarea Parlamentul. În PNL există conturat un calendar pentru declanşarea alegerilor anticipate, iar prin acordul de vineri de la Cotroceni agreat de premierul Orban, cel de care depindea provocarea lor efectivă, acesta pare realizabil.

Articolul 6 din legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) arată că aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. Totodată, conform Legii fundamentale, „alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului".

Alegerile anticipate nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar Preşedintele României solicită dizolvarea Legislativului. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată", arată Constituţia, la articolul 89.

Anul acesta sesiunea parlamentară va debuta la începutul lunii februarie, atunci fiind posibilă demararea demiterii Guvernului Orban şi odată cu aceasta procedura declanşării alegerilor anticipate. Problema invocată de o parte a scenei politice în legătură cu declanşarea alegerilor anticipate este că nu pot fi organizate în acelaşi timp cu cele locale, care ar trebui să aibă loc într-o zi de duminică în luna iunie a acestui an. Constituţia şi Legea electorală nu precizează că două tipuri de scrutin nu pot fi organizate în acelaşi timp, însă declanşarea alegerilor anticipate este condiţionată atât de termene constituţionale, cât şi de necesitatea unei majorităţi parlamentare pentru a respinge, controlat, propunerile de Cabinet.

„Se poate ajunge la nevoia de organizare a alegerilor anticipate. Nu este obligatoriu să le faci în aceeaşi zi, dar ca să se ajungă la anticipate aşa cum vor ei, este obligatorie de parcurs procedura constituţională. Să nu avem guvern, să fie două propuneri succesive respinse. Nu-i poate opri nimeni să le organizeze deodată, în aceeaşi zi, dar mai bine ar fi în preajma localelor decât odată cu acestea, pentru că vor fi 5 buletine de vot - pentru Senat, Camera Deputaţilor, primar, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, ceea ce este mult. Vorbim în ultima vreme de analfabeţii funcţional, păi dacă e aşa, îi chemi să voteze pe 5 buletine odată?", a declarat fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean.

De cealaltă parte, fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a afirmat că nu pot fi grăbite alegerile parlamentare, deoarece organizarea acestora necesită timp şi sunt termene stabilite de Constituţie care trebuie să fie respectate. „Există o decizie CCR. Noi am plecat de la recomandările Comisiei de la Veneţia care spune că e important ca alegătorii să ştie pentru ce votează. Este o decizie a CCR că nu este constituţională. Ei o vor face, că nu e prima lege care e încălcată. Ar fi prima decizie care nu este respectată? Au fost multe care nu s-au respectat nici în ziua de astăzi. Pentru a declanşa alegerile generale înainte de alegerile locale trebuie să fie respectate nişte termene fixate de Constituţie", a declarat Petre Lăzăroiu.

CONCLUZIE:

Crucială pentru producerea efectivă a anticipatelor este luna februarie, iar dacă în acest termen nu se pune în mişcare întregul mecanism, atunci planul riscă să nu se mai încadreze în termenul maxim de iunie, simultan cu alegerile locale.

Primul care a vorbit despre o strategie a fost Rareş Bogdan, europarlamentar şi prim-vicepreşedinte PNL, iar el prezentase etapele de urmat în următoarele trei luni: demisia premierului Orban în februarie, dizolvarea Parlamentului în martie, alegeri în aprilie 2020, un termen mai strâns decât cel oferit acum de premierul Orban care a spus că probabil vor fi organizate simultan cu localele.

Potrivit calculelor liberale, prezentate în decembrie de Rareş Bogdan, PNL mai avea nevoie de 24 de voturi pentru a configura o majoritate pro-anticipate. Atunci când le va avea, va declanşa procedurile, începând cu demisia Guvernului. „Deciziile sunt luate", a spus fostul ziarist.

Întrucât Ludovic Orban a convenit asupra soluţiei anticipatelor, el va avea asigurat, mai mult ca sigur, un nou mandat de premier, după alegerile parlamentare anticipate, dacă vor fi câştigate de PNL.

Calendar pentru anticipate. Cinci paşi:

1. Guvernul Orban să-şi dea demisia sau să fie demis prin moţiune de cenzură - februarie

2. Parlamentul respinge prima propunere a preşedintelui Iohannis de învestire a unui nou guvern - februarie

3. Parlamentul respinge şi a doua propunere a preşedintelui Iohannis de învestire a unui nou guvern - martie

4. În baza articolului 89 din Constituţia României, preşedintele Iohannis dizolvă Parlamentul, care nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare, şi a respins două solicitări de învestitură - aprilie/mai

5. Preşedintele Iohannis emite decretul de organizare a alegerilor anticipate - aprilie sau iunie